În plastic (nu) e fantastic!

“A se păstra ferit de razele soarelui şi de îngheţ” scrie pe orice sticlă din plastic care conţine apă. Nu ignoraţi acest avertisment pentru că razele soarelui sau îngheţul descarcă substanţe toxice din ambalaj şi apă. Iar de apă nu puteţi să vă feriţi! Din păcate, nici expunerea la plastic nu puteţi să o evitaţi.
În plastic (nu) e fantastic!

“A se păstra ferit de razele soarelui şi de îngheţ” scrie pe orice sticlă din plastic care conţine apă. Nu ignoraţi acest avertisment pentru că razele soarelui sau îngheţul descarcă substanţe toxice din ambalaj şi apă. Iar de apă nu puteţi să vă feriţi! Din păcate, nici expunerea la plastic nu puteţi să o evitaţi.

Datorită faptului că e insolubil în apă, plasticul pur prezintă o toxicitate nesemnificativă. Însă unele produse conţin o serie de aditivi care de fapt determină nocivitatea. Spre exemplu, ftalaţii sunt folosiţi astfel încât plasticul să devină suficient de pliabil şi posibil de folosit ca ambalaj pentru mâncare sau pentru jucării. Cel mai cunoscut ftalat este bisfenolul A.

Ne vor referi la efectele acestei substanţe, însă luaţi în calcul că toţi ftalaţii sunt consideraţi toxici din cauza efectelor estrogenice. În 2011, toate statele civilizate făceau rapoarte internaţionale care arătau că în absolut orice produs din plastic există substanţe chimice care, în special prin încălzire, au efect estrogenic. Estrogenii sunt hormoni care se găsesc majoritar în corpul persoanelor de sex feminin.

Mai există în natură fitoestrogeni. Spre exemplu, aceştia se găsesc din abundenţă în soia. Dar xenoestrogenii au fost creaţi de oameni şi se consideră a fi cei mai periculoşi. Puii crescuţi industrial sunt o sursă semnificativă de xenoestrogeni. Şi bisfenolul A este tot un xenoestrogen pentru corpul uman.

Dar de ce sunt periculoşi?

Un studiu recent arată că şi o cantitate mică de BPA determină rezistenţă la insulină, fază premergătoare diabetului, dar şi afecţiunilor cardiace. Şi nu e cel mai periculos efect. Un studiu independent, comandat de guvernul SUA în 2006, precizează că BPA-ul prezent în organismul uman determină schimbări în organizarea celulară din prostată, sâni, creier, dar şi modificări semnificative ale greutăţii corporale. Studiile efectuate pe şoareci spun că aceste modificări devin cancerigene.

E important să aflaţi că BPA nu rămâne cantonat în corpul uman, ci se metabolizează şi se elimină extrem de rapid. Însă expunerea la plastic este aproape permanentă, aşadar corpul uman dă o luptă permanentă cu plasticul. La fel de important este faptul că BPA se acumulează în corp în timpul sarcinii. Iar cea mai periculoasă expunere este pentru făt, apoi pentru sugar şi copilul mic.

În 2008, un metastudiu făcea o legătură între creşterea spectaculoasă a cazurilor de cancer de sân în lume, în ultimii 50 de ani, şi expunerea feţilor de sex feminin la plastic. În 2009, cercetătorii au realizat în vitro o expunere masivă a celulelor din glanda mamară la BPA. Atunci a reieşit faptul că această substanţă induce transformarea canceroasă a celulelor epiteliale prezente în sân. Aceeaşi transformare malignă se petrece şi la nivelul prostatei în cazul bărbaţilor. Studiul arată ca BPA este răspunzător şi pentru creşterea în dimensiuni a prostatei.

Cum vă feriţi de plastic?
Spre exemplu, dacă ţineţi o sticlă de apă timp de o oră în soare, nu mai consumaţi apa. Aceasta e deja plină de substanţe toxice. La fel, dacă un recipient din plastic cu mâncare îngheţată, nu mai consumaţi hrana.

Evitaţi pe cât posibil să consumaţi cafea de la dozator, nu pentru că ar fi de calitate proastă. Cafeaua fierbinte din paharul de plastic descarcă automat chimicale deloc sănătoase. Şi la filtrul de cafea, hârtia se pune pe un plastic care se va încălzi la temperatură mare. Deci şi cafeaua la filtrul de acasă e periculoasă din acest punct de vedere şi consumul ei trebuie limitat.

Nu puneţi nici murături în recipiente din plastic pentru că reacţiile chimice care se petrec în mod normal la conservarea cu ajutorul sării descarcă de asemenea produşi toxici din vasul de plastic.

Evitaţi să mâncaţi din veselă de plastic, mai ales dacă mâncarea este caldă. Şi chiar dacă nu ar fi, diverse substanţe din alimente interferă cu plasticul şi măresc riscurile ca acesta să descarce substanţe toxice.

Nu folosiţi la bucătărie nici tocător din plastic pentru că pH-ul unor alimente favorizează descărcarea produşilor toxici.
Nu ambalaţi în plastic alimentele destinate păstrării, deoarece şi contactul prelungit cu plasticul este periculos.

În cazul copiilor mici, evitaţi recipientele de plastic, chiar dacă vi se pare imposibil. Copilul se pune într-un scăunel pentru masă şi i se oferă mâncare cu linguriţa dintr-o farfurie din porţelan sau de pe o farfurie de hârtie. În felul acesta, nu va fi expus la plastic şi nici nu va sparge vasele. Iar biberoanele trebuie să fie obligatoriu din sticlă.

Citeşte şi: Substanţa care provoacă dezechilibre hormonale. Se ascunde în conserve, în cosmetice şi în veselă

Sa ne imprietenim cu plasticul in varianta eco!

Fertilitatea masculina, amenintata de plastic