În ce constă tratamentul în spital al infecţiei cu noul coronavirus: propunere CDC

CDC a elaborat un ghid de tratament pentru coronavirus, însă OMS nu îl susţine, deoarece nu există o dovadă certă a eficienţei.
  • Publicat:
În ce constă tratamentul în spital al infecţiei cu noul coronavirus: propunere CDC

Centrele pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor (CDC) din Statele Unite au elaborat recent un ghid de protocol pentru pacienţii depistaţi pozitiv cu virusul COVID-19. 

De asemenea, CDC face distincţia între simptomele respiratorii şi pneumonia cauzată de noul coronavirus. Astfel, tratamentul diferă în funcţie de simptomele pacientului.

„Acest ghid nu este susţinut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, deoarece se bazează pe o experienţă limitată şi fără să existe o dovadă certă a eficienţiei acestui tratament. În România nu avem un tratament standardizat, după cum nu este nicăieri în lume la acest moment”, a declarat medicul infecţionist Valeriu Gheorghiţă, în exclusivitate pentru CSID. 

Iată ce presupune acest ghid de tratament, conform CDC. 

Tratament COVID-19 pentru infecţiile de tract respirator superior

  • Fosfat de clorochină (antimalaric) – 500 mg, de 2 ori pe zi, timp de 5 zile
  • Oseltamivir (antiviral) – 150 mg, de 2 ori pe zi, timp de 5 zile

Această schemă de tratament este indicată pacienţilor confirmaţi cu COVID-19 care prezintă febră, rinoree, nas înfundat, tuse, fără infiltrat pulmonar.

Tratament COVID-19 pentru pneumonie

  • Fosfat de clorochină – 500 mg, de 2 ori pe zi, timp de 10 sau mai multe zile
  • Darunavir / Cobicistat (antiretrovirale)– Darunavir 800 mg / Cobicistat 150 mg, o dată de zi,  timp de 2 săptămâni
  • Atazanavir – 400 mg zilnic, în timpul mesei, timp de 2 săptămâni
  • Oseltamivir – 150 mg, de 2 ori pe zi
  • Corticosteroizi – metilprednisolon (injectabil) 40 mg o dată la 12 ore, timp de 5 zile

Un alt medicament antiviral, remdesivir, este în prezent în vizorul oamenilor de ştiinţă pentru tratamentul COVID-19, însă acesta nu beneficiază încă de o confirmare oficială din partea instituţiilor abilitate.

În ce constă testul COVID-19

Testul COVID-19 constă în recoltarea de exsudat naso- sau orofaringian. Dacă testul este pozitiv, pacientului îi este recomandată tomografia computerizată toracică, pentru evaluarea funcţiei pulmonare şi identificarea eventualelor leziuni la nivelul plămânilor. În funcţie de simptome şi de rezultatele investigaţiei imagistice, pacientul este pus sub tratament.

Citeşte şi: 20 de mituri despre coronavirus care au fost complet spulberate de ştiinţă

Testul exsudatului se repetă o dată la 3 zile până iese negativ. Pacientul poate fi considerat recuperat dacă două probe consecutive de exsudat faringian sau nazal dau un rezultat negativ şi dacă CT nu indică leziuni pulmonare, iar pacientul nu mai prezintă simptome evidente ale bolii.

Măsuri de prevenire a infecţiei cu noul coronavirus

  • evitaţi persoanele care prezintă simptome ale unei infecţii respiratorii şi aglomeraţia
  • spălaţi-vă pe mâini cu apă şi săpun, minimum 20 de secunde, după ce strănutaţi, tuşiţi, mergeţi la toaletă
  • nu vă atingeţi ochii, gura, nasul cu mâinile murdare
  • strănutaţi sau tuşiţi în pliul cotului sau folosiţi un şerveţel de hârtie de unică folosinţă pentru a vă acoperi gura şi nasul, apoi aruncaţi-l la coşul de gunoi
  • staţi acasă dacă aveţi simptome de gripă sau specifice infecţiei cu noul coronavirus – citeşte aici care este diferenţa între gripă şi coronavirus
  • dezinfectaţi suprafeţele cu care intraţi des în contact (birou, telefon, tastatură etc.)
  • nu folosiţi mască de protecţie dacă nu sunteţi bolnavi – aceasta este indicată doar dacă aveţi simptome respiratorii şi are rolul de a preveni transmiterea virusului către alte persoane
Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”