Dr. Cătălina Coclitu, neurolog ”Scăderea forţei musculare, vederea dublă, afectarea vorbirii necesită control de urgenţă”

Recunoaşterea unor semne şi simptome din timp poate însemna chiar salvarea vieţii. Iată când este cazul să vă prezentaţi direct la camera de gardă a unui spital
  • Publicat:
Dr. Cătălina Coclitu, neurolog ”Scăderea forţei musculare, vederea dublă, afectarea vorbirii necesită control de urgenţă”
Dr. Cătălina Coclitu, neurolog ”Scăderea forţei musculare, vederea dublă, afectarea vorbirii necesită control de urgenţă”, foto arhiva medic

Uneori, secundele sunt importante pentru păstrarea sănătăţii, nu doar anii, nu doar zilele. Când ne prezentăm la medicul neurolog? Explică pe larg dr. Cătălina Coclitu, medic specialist neurologie la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

CSÎD: Ce semne şi simptome trebuie să ne trimită de urgenţă la un consult neurologic?
Dr. Cătălina Coclitu:
Simptomele care trebuie să ne trimită de urgenţă la medic sunt apariţia bruscă a unor probleme care pot fi asociate unei boli neurologice, spre exemplu scăderea forţei musculare sau a sensibilităţii pe o jumătate a corpului (sau pe zone mai restrânse, cum ar fi faţa, membrul superior sau inferior), o tulburare de echilibru sau de coordonare a mişcărilor, vederea dublă sau afectarea vorbirii. Acestea pot fi simptome ale unui accident vascular-cerebral şi, în acest caz, noi medicii, trebuie să intervenim cât de repede posibil.

Ce teste medicale se fac în cabinetele de neurologie

CSÎD:  Care sunt testele şi analizele cu care se încep investigaţiile neurologice?
Dr. Cătălina Coclitu
: Examenul clinic şi istoricul bolii pacientului, combinat cu antecedentele medicale dirijează investigaţiile necesare. Este obligatorie efectuarea unei tomografii cerebrale computerizate pentru a diferenţia un accident vascular cerebral ischemic de unul hemoragic (tromboliza fiind categoric interzisă într-un accident hemoragic), iar dacă vorbim despre o suspiciune de leziune la nivelul măduvei spinării este mai utilă efectuarea unui examen de rezonanţă magnetică. Electrocardiograma, ecografia cardiacă, ecografia Doppler, examen electromiografic, electroencefalograma, puncţia lombară, analize de sânge de la cele uzuale la teste imunologice complexe, markeri tumorali, determinări pentru diferiţi agenţi infecţioşi şi multe, multe alte investigaţii fac parte din viaţa de zi cu zi a medicului neurolog. Este o specialitate complexă, cu multe interferenţe cu alte specialităţi medicale, cum ar fi cardiologia, oftalmologia, reumatologia, endocrinologia etc.

În viitor testele genetice vor juca un rol important în tratamentele neurologice

CSÎD: Se transmit genetic bolile neurologice?
Dr. Cătălina Coclitu:
Există, aşa cum aminteam la început, şi boli neurologice care sunt determinate genetic. În unele dintre aceste afecţiuni defectul genetic este localizat punctual pe o anumită genă şi poate fi identificat, în alte boli, cum ar fi scleroza multiplă există anumite combinaţii de gene care sunt prezente mai frecvent la pacienţii respectivi, fără să putem identifica un defect genetic clar. Antecedentele familiale sunt foarte importante şi pot atrage atenţia asupra unei posibile boli genetice. Un exemplu în acest sens îl constituie Coreea Huntington, afecţiune în care defectul genetic poate fi depistat şi antenatal. Din păcate, acest domeniu nu este foarte dezvoltat în ţara noastră. Testele genetice sunt foarte costisitoare, iar uneori este necesară căutarea mai multor defecte genetice, ce pot avea manifestări clinice similare. Este un domeniu cu o mare dinamică şi asistăm la apariţia unor soluţii terapeutice în cazul depistării anumitor defecte genetice, cum ar fi de exemplu boala Fabry, pentru care există în acest moment un program naţional de sănătate pentru terapie de substituţie enzimatică. Cu siguranţă în viitorul apropiat, genetica va trebui să fie parte integrantă din ”uneltele” neurologului.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Mădălina Drăgoi - Editor
 Senior Editor si Fashion Stylist Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy. Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”