Dinţi frumoşi şi sănătoşi: faţete sau plombe?

Dacă mergeţi la un consult stomatologic, cu siguranţă vi se va spune că este necesară schimbarea plombelor vechi. Aceasta mai ales dacă sunt realizate din materiale care nu mai au legătură cu ceea ce oferă astăzi piaţa.
Autor: Andreea Groza
Dinţi frumoşi şi sănătoşi: faţete sau plombe?

Dacă mergeţi la un consult stomatologic, cu siguranţă vi se va spune că este necesară schimbarea plombelor vechi. Aceasta mai ales dacă sunt realizate din materiale care nu mai au legătură cu ceea ce oferă astăzi piaţa. Motivul nu este întotdeauna estetic. Înlocuirea unei plombe şi faţetarea dinţilor au recomandări mai mult decât clare care ţin în primul rând de sănătate şi apoi de aspect.

Când se impune schimbarea unei plombe vechi? Probabil mulţi am fi tentaţi să credem că ştim răspunsul: când vrem. Iată însă argumentele pertinente ale unui specialist. “Plombele vechi trebuie schimbate atunci când apar carii secundare sau dacă obturaţiile sunt uzate, când apar infiltraţii marginale.

De asemenea, pentru a proteja ţesuturile dentare şi pentru a obţine un aspect foarte apropiat de cel natural, se recurge la înlocuirea vechilor obturaţii (plombe) cu încrustaţii ceramice. Acestea reconstituie forma anatomică a dintelui: inlay şi onlay. Au o durată de viaţă foarte mare şi arată impecabil. În plus, asigură realizarea unei restaurări dentare la standarde înalte”, spune medicul dentist Adrian Vlad Fizesan.  

25 de ani, timpul unei plombe

În cazul în care materialele folosite pentru noua plombă sunt performante, acestea pot avea o durată de viaţă de mai mult de 25 de ani. Însă ţineţi cont de o realitate. Indiferent de cât de rezistent este materialul, contează foarte mult tehnica aplicării acestuia, controlul sub microscop al montării şi respectarea condiţiilor de izolare a cavităţii bucale.

Este important ca medicul să folosească diga dentară (izolarea dintelui). Aceasta menţine izolată porţiunea pe care medicul lucrează, iar folosirea simultană a microscopului asigură realizarea unei obturaţii (plombe) precise.

Ce se întâmpla cu decenii în urmă

În urmă cu 20-30 de ani, atunci când medicul vă trata o carie, implicit lua şi o parte din ţesutul sănătos pentru ca materialele aplicate să aibă susţinere. “Folosirea frezei dentare produce de multe ori leziuni ireversibile pulpei dentare, efecte care se observă după o perioadă de timp prin apariţia durerilor şi a necrozei pulpare”, spune dr. Adrian Vlad Fizesan.

Există însă în prezent un principiu numit ART (Atraumatic Restorativ Treatment) prin care medicii utilizează microscopul dentar a cărui putere asigură o vizibilitate excelentă a câmpului operator. În felul acesta, medicul îndepărtează doar structura afectată, fără alte leziuni. În plus, există un gel inventat de specialiştii suedezi care dizolvă materialul cariat astfel încât acesta să fie îndepărtat mai uşor cu ajutorul instrumentelor manuale, care sunt mai bine suportate de către pacient. Se limitează deci folosirea frezei dentare.

Provocarea estetică maximă: dinţii frontali

“Pentru dinţii frontali folosim IPS – Empress, un compozit prin care reuşim să realizăm obturaţii (plombe) impecabile, invizibile. Folosim de asemenea, în anumite cazuri, faţetele dentare realizate din ceramică presată. Acestea reprezintă de fapt un înveliş utilizat pentru a realiza o nouă suprafaţă dintelui afectat”, spune dr. Adrian Vlad Fizesan. Se pot reface astfel şi jumătăţi de dinte, în cazul fracturilor. Mai ales cei mici sunt predispuşi la fracturi dentare.

De aceea, în cazul copiilor care fac sport este recomandată purtarea unor gutiere speciale, care să îi ferească de accidente dentare. Aceste gutiere ar trebui purtate aşa cum se poartă casca de protecţie. În unele cazuri, la fracturile dentare, plombele nu mai sunt de ajuns şi devine necesară aplicarea unei faţete dentare.

La ce să mă aştept de la o faţetă?

Faţetele reprezintă practic o cămaşă de porţelan şi sunt folosite pentru a crea o nouă suprafaţă frontală dintelui afectat. Dintele care urmează să fie faţetat necesită o preparare prealabilă. Aceasta constă în îndepărtarea prin şlefuire a stratului de smalţ de pe faţa lui externă. Dintele astfel preparat este amprentat, iar amprenta se trimite laboratorului de tehnică dentară.

Aici sunt turnate modele, de fapt copii fidele ale arcadelor dentare ale pacientului. Ulterior, ele vor fi lipite permanent de suprafaţa frontală a dintelui şi astfel pot crea o diferenţă imediat în ceea ce priveşte zâmbetul pacientului. Faţetele sunt indicate pentru rezolvarea unor probleme comune, cum ar fi spaţierea dinţilor, ciobirea, decolorarea.

Care este principala problemă a faţetelor? Anumiţi pacienţi rămân cu o oarecare sensibilitate la cald, rece sau la presiune imediat după prepararea dintelui pentru aplicarea unei faţete. Acest lucru este absolut normal, iar sensibilitatea va dispărea spontan după 1-2 săptămâni. Cauza sensibilităţii este reprezentată de îndepărtarea unei cantităţi din smalţ şi, implicit, de apropierea de nervul dintelui respectiv.

Ce mă fac cu dinţii coloraţi?

O largă categorie de pacienţi, care a apelat la tetraciclină în special în perioada de creştere a dinţilor definitivi, prezintă coloraţii dizgraţioase ale dinţilor. Aceşti dinţi au căpătat o nuanţă gri sau chiar maro închis. Cu alte cuvinte, dacă aveţi copii de 5-13 ani cărora li se schimbă dentiţia, rugaţi pediatrul să vă prescrie, în caz de infecţii, alte antibiotice decât tetraciclina.

Atenţie! Există multe antibiotice care au la bază tetraciclina. Ulterior, dinţii afectaţi de antibiotic nu reacţionează corespunzător la tratamentul de albire. Faţetarea acestor dinţi, folosind fie materiale compozite, fie faţete ceramice, poate reprezenta remediul pentru pacienţii deranjaţi de o culoare dentară cu totul neatrăgătoare.

Citeşte şi: Faţete dentare, de ultimă generaţie. Se aplică direct pe dinte, nu mai necesită şlefuire!

Dinti frontali devitalizati – ce solutii avem inainte sa ajungem la coroane si implanturi?

Este timpul sa imi pun fatete de portelan?

 

 

Cel mai nou articol Video: