Despre miopie, cu dr. George Bucătaru, medic oftalmolog: „Până în anul 2050, mai mult de jumătate din populaţie va fi mioapă”

Află de la medicul oftalmolog care sunt cauzele şi simptomele miopiei, dar şi care sunt metodele de tratament.
10.03.2020 | Paula Rotaru
Despre miopie, cu dr. George Bucătaru, medic oftalmolog: „Până în anul 2050, mai mult de jumătate din populaţie va fi mioapă”

Chiar dacă obişnuim să punem eticheta de „mioapă” unei persoane vârstnice, să ştiţi că problema apare mult mai devreme, uneori chiar în copilărie. Nu amânaţi să duceţi copilul la medicul oftalmolog, mai ales dacă unul dintre părinţi prezintă miopieLa copii, dacă miopia nu este tratată la timp, există riscul ca vederea lui să scadă galopant, ca urmare a dezvoltării ambliopiei – numită, în limbaj uzual, şi „ochi leneş”. Ambliopia netratată până la vârsta de maximum 9 ani determină o scădere permanentă a vederii.


Dacă aveţi încă dubii în privinţa gravităţii situaţiei sau credeţi că purtarea ochilor de vedere de către copil va fi un motiv de şicanare din partea colegilor şi vreţi să evitaţi astfel de situaţii, dr George Bucătaru, medic rezident oftalmolog la Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti, vine cu informaţii importante despre miopie, atât la adulţi, cât şi la copii.

„Este mult mai probabil să o dezvolţi dacă ambii părinţi sunt miopi”

CSÎD: Care sunt principalele cauze ale miopiei şi cum se manifestă?

Dr. Bucătaru George Marius: Miopia se dezvoltă de obicei în jurul pubertăţii, dar debutul ei poate fi la orice vârstă. Ea apare atunci când diametrul antero-posterior al globului ocular este prea lung, astfel încât afectează modul în care corneea şi cristalinul concentrează razele de lumină pe retină. Acest lucru înseamnă că obiectele aflate la distanţă par să fie percepute neclar, deoarece razele de lumină se concentrează în partea din faţă a retinei, nu în mod direct pe suprafaţa sa, aşa cum este normal.

În prezent, nu se cunoaşte ce anume determină creşterea globului ocular, însă suntem conştienţi de alţi factori care pot provoca miopie. De exemplu, miopia se desfăşoară în mod obişnuit în anumite familii, astfel încât este mult mai probabil să o dezvolţi dacă ambii părinţi sunt miopi.

Cât timp petreci afară şi în interior îţi poate afecta şi vederea. Petrecerea unei cantităţi disproporţionate din timpul tău citind, privind pe telefon sau la computer poate declanşa miopia.

Contrastele dintre iluminatul exterior şi interior pot creşte, de asemenea, gradul de miopie în timpul dezvoltării, astfel încât asigurarea unui echilibru între lumina solară şi lumina artificială va ajuta la reducerea gradului de miopie.

De asemenea, miopia este mai frecventă la persoanele cu rădăcini asiatice. Scăderea vederii la distanţă la persoanele în vârstă poate fi de fapt primul semn determinat de apariţia cataractei.

Indiferent de vârstă, persoanele miope acuză vederea neclară a obiectelor aflate la distanţă, în timp ce obiectele apropiate sunt adesea văzute clar. Aceste simptome pot fi cuantificate obiectiv prin măsurarea acuităţii vizuale la panou. Unele persoane pot acuza senzaţie de presiune la nivelul ochilor sau durere de cap. Deoarece miopia este cauzată de ochiul care creşte mai mult, de obicei se înrăutăţeşte pe măsură ce un copil înaintează spre vârsta adultă.

„Până în anul 2050 mai mult de jumătate din populaţie va fi mioapă”

CSÎD: Ce influenţă au dispozitivele cu ecran albastru asupra vederii?

Dr. Bucătaru George Marius: Oamenii de ştiinţă studiază efectul pe termen lung al expunerii la lumina albastră, o lumină vizibilă, de mare energie, cu lungimi de undă mai scurte, pe care o vedem pe ecrane precum televizoare, computere, smartphone-uri şi tablete.

În prezent, nu există dovezi ştiinţifice conform cărora lumina albastră dăunează vederii, dar studiile sunt în desfăşurare. Ştim că efectuarea unor sarcini care implică privirea la ceva apropiat, cum ar fi dispozitivele mobile şi computerele, pot creşte solicitarea ochilor pentru cei care fac acest lucru pe perioade îndelungate.

Conform tendinţelor actuale, se preconizează că până în anul 2050 mai mult de jumătate din populaţie va fi mioapă.

„Numărul de ani de educaţie creşte riscul de a dezvolta miopie”

CSÎD: Poate fi moştenită miopia?

Dr. Bucătaru George Marius: Din studiile anterioare efectuate familiilor, se ştie că riscul de a dobândi miopie este determinat în mare măsură de ereditate. Cu toate acestea, genele provocatoare de miopie care au fost identificate nu explică suficient de mult măsura în care este moştenită afecţiunea.

În plus faţă de cauzele genetice ale miopiei, mai există şi factorii de mediu, dintre care cei mai importanţi sunt modelele de comportament legate de educaţie (citit) şi timpul petrecut în faţa ecranelor.

Profesorul Norbert Pfeiffer, director al Departamentului de Oftalmologie din Centrul Medical al Universităţii Mainz, a declarat, în urma studiului de sănătate Gutenber efectuat la Main, că „numărul de ani de educaţie creşte riscul de a dezvolta miopie”.

CSÎD: Există şi anumite afecţiuni ce se pot asocia cu miopia?

Dr. Bucătaru George Marius: Da, există atât afecţiuni oftalmologice care se pot asocia cu miopia, cum ar fi decolarea de retină, glaucom sau cataractă cu debut de la o vârstă mai tânără, cât şi afecţiuni sistemice care se asociează cu miopia, de exemplu pacienţii cu sindrom Down prezintă şi miopie.

CSÎD: Care sunt stadiile miopiei?

Dr. Bucătaru George Marius: În funcţie de valoarea dioptriilor, miopia se împarte în trei stadii:
Miopie uşoară: Miopie medie: > minus 3,25-6 dioptrii
Miopie forte: > minus 6 dioptrii

Oftalmolog, optometrist sau optician: cui ne adresăm?

CSÎD: De ce e important să ne adresăm unui medic oftalmolog şi nu unui optometrist/optician dacă avem această problemă sau alte tulburări de vedere? Care este diferenţa dintre aceste trei specialităţi?

Dr. Bucătaru George Marius: Dintre cei trei specialişti, doar medicul oftalmolog este cadru medical. Oftalmologul a absolvit facultatea de medicină şi este apt pentru a diagnostica şi trata bolile oftalmologice. Este important să ne adresăm în mod precis oftalmologului în cazul unei probleme oftalmologice deoarece este singurul capabil să efectueze un examen oftalmologic complet şi să trateze orice afecţiune oftalmologică.

Optometristul a urmat o specializare în ştiinţa optometriei, dar nu a studiat medicina. El se ocupă de măsurarea viciilor de refracţie şi de tratarea lor prescriind ochelari sau lentile de contact. În unele ţări, optometriştilor le este permis să prescrie picături pentru anumite afecţiuni oftalmologice uşoare, cum ar fi conjunctivitele sau alergiile, sau infecţii uşoare.

Opticianul este tehnicianul care pune în practică ce a prescris oftalmologul sau optometristul, ocupându-se de montarea ramelor şi lentilelor sau de prelucrarea protezelor oculare.

Cum se tratează miopia şi ce riscăm dacă nu purtăm ochelari de vedere

CSÎD: În ce constă tratamentul miopiei?

Dr. Bucătaru George Marius: Obiectivul tratamentului este acela de a îmbunătăţi vederea.

Purtarea lentilelor corective tratează viciul de refracţie prin contracararea curburii crescute a corneei sau a lungimii crescute a ochiului. Tipurile de lentile pe bază de reţetă includ:

  • Ochelari de vedere. Acesta este un mod simplu, sigur, de a trata viciul de refracţie. Varietatea lentilelor de ochelari este largă şi poate inculde lentile monofocale, bifocale, trifocale şi multifocale progresive.
  • Lentile de contact. Aceste lentile sunt purtate direct pe ochi. Sunt disponibile într-o varietate de materiale şi modele, inclusiv moi sau rigide, permeabile pentru O2. Şi acestea pot fi monofocale, bifocale sau monofocale. Vă recomand să întrebaţi medicul oftalmolog despre argumentele pro şi contra lentilelor de contact şi ce ar putea fi cel mai potrivit pentru dvs.
  • Operaţii laser
  • Chirurgia refractivă reduce nevoia de a purta ochelari sau lentile de contact. Chirurgul oftalmolog foloseşte un fascicul laser pentru a remodela corneea, ceea ce duce la modificarea puterii ei refractive, implicit scăderea erorii de refracţie. Uneori, chiar şi după o operaţie reuşită, este posibil să fie nevoie să utilizaţi ochelari de vedere. În prezent există mai multe tehnici chirurgicale refractive disponibile. Întrebaţi medicul oftalmolog care este cea mai potrivită pentru dumneavoastră
  • Implantul cristalinelor artificiale este o altă metodă pentru corectarea miopiei. Acestea sunt de mai multe tipuri şi sunt recomandate în funcţie de vârsta pacientului, dar şi de alte particularităţi ale ochiului pacientului, anatomice sau fiziopatologice.

CSÎD: Ce riscăm dacă amânăm momentul purtării de ochelari de vedere adecvaţi?

Dr. Bucătaru George Marius: Amânarea purtării ochelarilor de vedere adecvaţi la copii poate duce la instalarea ambliopiei (ochiul leneş). Este foarte important ca aceştia să poarte ochelari încă de la stabilirea diagnosticului de miopie. Sunt studii clinice în care a rezultat că o altă consecinţă a nepurtării ochelarilor adecvaţi determină avansarea mai rapidă a miopiei comparativ cu cei care au purtat ochelari.