Cancerul de sân nu trebuie să fie o condamnare

Care sunt ultimele tendinţe în abordarea cancerului mamar? “Ce se întâmplă, doctore?” a stat de vorbă cu un cercetător american de la Universitatea Brown, doctor în medicină, expert în statistică şi autorul mai multor publicaţii pe tema cancerului de sân, ocazie cu care a aflat care este direcţia actuală în diagnosticare şi tratament.
Autor: Diana Suciu
Cancerul de sân nu trebuie să fie o condamnare

Care sunt ultimele tendinţe în abordarea cancerului mamar? “Ce se întâmplă, doctore?” a stat de vorbă cu un cercetător american de la Universitatea Brown, doctor în medicină, expert în statistică şi autorul mai multor publicaţii pe tema cancerului de sân, ocazie cu care a aflat care este direcţia actuală în diagnosticare şi tratament.

Una dintre cele mai mârşave afecţiuni ce pândesc femeile este, fără doar şi poate, cancerul de sân. În România, maladia este cea mai frecventă formă de cancer ginecologic, anual înregistrându-se peste 3.000 de decese ca urmare a diagnosticării tardive şi a complicaţiilor survenite. Potrivit statisticilor naţionale, avem de ce ne îngrijora căci 1 din 8 femei a făcut sau va face la un moment dat în viaţă cancer mamar.

Aceleaşi statistici mai arată şi că, în ciuda faptului că la noi în ţară incidenţa bolii este scăzută faţă de alte state dezvoltate, rata mortalităţii este cu mult mai crescută.

Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că femeile din România ajung târziu la medic, când mai există puţine şanse pentru ele. Putem da vina pe moştenirea genetică sau pe stilul de viaţă, însă astăzi nu mai putem acuza lipsa de informare cu privire la boala secolului.

Din fericire pentru noi şi prin contrast cu femeile din generaţiile anterioare, datorită nenumăratelor campanii de informare demarate la nivel naţional prin intermediul diverselor canale media astăzi ştim ce înseamnă cancerul de sân, ne-am făcut o idee asupra riscurilor de a primi un astfel de diagnostic şi mai ştim că cel mai mare serviciu pe care ni-l putem face este controlul medical regulat în scop preventiv.

Mamografia şi examenul MRI, cele mai importante metode de diagnostic

Printre oamenii deosebit de interesanţi pe care am avut ocazia să-i cunosc în ultima vreme, la loc de cinste de află profesorul Sattar Memon, cercetător în cadrul Universităţii Brown, Rhode Island, Statele Unite. L-am întâlnit la sfârşitul anului trecut, după un îndelung schimb de e-mail-uri.

Primul subiect asupra căruia ne-am oprit a fost diagnosticarea sau mai bine zis, investigaţiile preventive. Astfel, am aflat că ecografia, inclusiv în cazul femeilor aflate sub 35 de ani despre care se spune că au un ţesut mamar dens, nu ar trebui să constituie singura metodă de investigare în screeningul de prevenţie.

Mamografia digitală împreună cu un examen MRI (rezonanţă magnetică) reprezintă combinaţia cea mai eficientă de diagnostic, recomandată în special femeilor aflate în grupa de risc crescut, adică cele care au ori au avut rude diagnosticate cu cancer de sân, ori cele cărora testele genetice le-au evidenţiat prezenţa genelor BRCA1 şi BRCA2, asociate cu acest tip de cancer.
 

Potrivit profesorului Memon, radiaţiile emise în timpul mamografiei sunt infime comparativ cu beneficiile diagnosticării la timp, în vreme ce examenul MRI, în ciuda faptului că presupune costuri deosebit de ridicate, oferă o imagine fidelă a stării ţesutului mamar, fără a radia corpul.

Diagnostic: cancer mamar. Ce şanse de supravieţuire există?

Ei bine, şansele depind, desigur, de stadiul în care a fost depistat, căci cu cât este mai restrâns, cu atât mai bine. Cu toate acestea, noile tratamente chimioterapeutice se pare că au capacitatea de a reduce riscul de deces cu 50%. În plus, astăzi nu se mai practică mastectomia la fel ca în trecut, medicii salvându-le sânii femeilor chiar şi în stadiile mai avansate.

În viitor, 90% dintre femeile diagnosticate cu cancer vor supravieţui cel puţin 10 ani. Substanţe chimioterapeutice de ultimă generaţie nu doar că au rezultate promiţătoare în fazele avansate, însă prelungesc speranţa de viaţă şi nu conduc la pierderea părului şi nici la distrugerea celulelor nervoase.

Există, desigur, mai multe tipuri de chimioterapie, în funcţie de tipul tumorii mamare (invazive, mai mari de 2 cm, care nu răspund la tratament hormonal, metastatice etc.). De asemenea, s-a mai descoperit că un medicament destinat tratamentului osteoporozei, bazat pe acid zoledronic, are şi efecte antitumorale.

Profesorul Memon aminteşte de un studiu efectuat pe 250 de femei aflate în stadiile II şi III de cancer mamar şi care demonstrează că acest medicament împreună cu tratamentul chimioterapeutic efectuat înainte de operaţie aduc speranţe mari de vindecare (şansele cresc cu 32%), iar necesitatea mastectomiei se reduce cu 65%.

Specialistul mai aminteşte de un medicament aflat în stadiu experimental, care le-ar putea reda speranţa de viaţă femeilor al căror cancer s-a extins la nivelul oaselor.

Chimioterapia nu duce întotdeauna la căderea părului

Nu toate medicamentele chimioterapeutice conduc la căderea părului, de asemenea, unele determină căderea părului într-o mai mică măsură decât altele. În plus, acest efect secundar mai depinde şi de doza medicamentului şi de frecvenţa administrării.

Specialistul de la Universitatea Brown ne-a explicat că, în funcţie de substanţa folosită, se poate ca părul să se fragilizeze doar ori să cadă numai de pe suprafaţa scalpului, în vreme ce altele determină căderea părului în totalitate, inclusiv genele, sprâncenele, pilozitatea corporală. Şi radioterapia poate determina căderea părului, însă numai de pe zona tratată.

Când este cancerul in situ periculos?

Carcinomul ductal in situ este cea mai comună formă de cancer mamar non-invaziv. Acesta presupune o tumoră mică şi bine delimitată, apărută la nivelul canalelor galactofore (care transportă laptele matern) şi care are un pronostic bun de vindecare.

Cu toate acestea, susţine specialistul de la Universitatea Brown, statisticile arată că se recomandă mastectomia în cazul acestui diagnostic atunci când există o predispoziţie genetică spre cancerul mamar sau dacă este recidivant.

Potrivit unui studiu efectuat pe 750 de femei, rata de supravieţuire de 10 ani nu se aplică femeilor care s-au operat de 2 ori la acelaşi sân pentru carcinom ductal in situ, în schimb sare de 10 ani în cazul femeilor care de la început au apelat la mastectomie. 

4 mituri despre cancer
4 mituri despre cancer