Cancer de cap şi gât: simptome evidente

Apariţia la nivelul mucoasei bucale a usturimilor sau a durerii, ulceraţiilor, a petelor albe sau roşii pot fi semne ale cancerului de cap şi gât.
  • Publicat:
Cancer de cap şi gât: simptome evidente

Cancerul de cap şi gât este o boală puţin cunoscută, cu o rată de supravieţuire de doar 50% în România. Însă, dacă este depistat în stadii incipiente, rata de supravieţuire a pacientului creşte până la 90%. Am aflat cum se poate depista la timp şi ce forme de tratament există de la trei medici specialişti de top – conf. dr. Octavian Dincă, Universitatea de medicină şi farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, catedra Buco-Maxilo-Facială, dr. Dragoş Iancu, Preşedinte al Societăţii Române de Patologie Oncologică a Capului şi Gâtului şi conf. dr. Laurenţia Galeş, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, Bucureşti. 


”Gura mare” spune un medic cu o spatulă în mână – aceasta este poate prima amintire a multora dintre români despre o vizită la doctor. Acest test simplu, nedureros şi neinvaziv test salvează vieţi. Un medic de familie, un medic stomatolog, un medic ORL poate observa dacă pacientul prezintă în zona mucoasei bucale semne ce ar putea degenera până la dezvoltarea unei forme de cancer de cap sau cancer de gât, maladie gravă care poate duce la pierderea înfăţişării normale, operaţii de reconstrucţie facială extrem de complicate şi costisitoare, izolarea socială, calitate scăzută a vieţii şi chiar la deces netratată la timp. Diagnosticarea şi tratarea în stadii incipiente asigură o rată de supravieţuire de 80%-90%. Tumorile canceroase sunt localizate în general în zona cavităţilor nazale, a buzelor, glandelor salivare, cavităţii bucale sau gâtului.


Cancer de cap şi de gât – semne şi simptome


Usturimi sau dureri, inflamaţii, ulceraţii la nivelul limbii sau pereţilor bucali, pete albe sau roşii, durere în gât, răguşeală persistentă, durere sau dificultate la înghiţire, umflături suspecte la nivelul gâtului, blocarea căilor nazale sau sângerări ale acestora. Când ne prezentăm la medicul stomatolog, medicul de familie sau medicul specialist ORL?
”Atunci când se depistează orice ulceraţie în zona bucală. Nu toate ulceraţiile sunt maligne, dar dacă o ulceraţie nu trece în 14-21 de zile trebuie investigată”, explică conf. dr. Octavian Dincă, Universitatea de medicină şi farmacie ”Carol Davila”, Bucureşti, catedra Buco-Maxilo-Facială. De asemenea, trebuie să ajungem rapid la un control medical dacă prezentăm ”flora microbiană mare, infectarea ulceraţiilor, halenă puternică, sângerări la nivelul cavităţii nazale”, a mai completat conf, dr. Dincă. ”Orice simptom persistă mai mult de 3 săptămâni la nivel ORL este un semnal puternic de alarmă şi trebuie consultat de urgenţă un medic” a concis dr. Laurenţia Galeş Institutul Oncologic ”Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu.

Cancer de cap şi gât – încă prezent în România

În multe ţări dezvoltate din Europa, nu s-au mai pus prea des diagnostice genul cancer de cap şi gât cetăţenilor proprii, datorită faptului că nivelul de educaţie al populaţiei este ridicat, iar accesul la sistemul medical este facil şi obligatoriu pentru cei care au asigurare medicală. Însă, deşi este o boală care s-ar putea trata relativ uşor descoperită în stadiu incipient, în România mulţi oameni ajung foarte târziu şi foarte greu la medic, de multe ori când boala este într-un stadiu avansat. De ce se întâmplă asta?
”Populaţia României nu are cultura rutinei la stomatolog, numărul specialiştilor în anatomo-patologie insuficienţi, nu există un criteriu de prioritizare pe diagnostice (data trimiterii analizelor este în prezent criteriul şi nu gravitatea).
Examenul Orl este inclus în caseta de explorări medicale obligatorii, dar din diverse motive nu se face mereu, a explicat dr. Laurenţia Galeş. „Înainte de anii 1990, exista obligativitatea prezentării la stomatolog. O dată la 6 luni un medic semna şi răspundea dacă pacientul s-ar fi îmbolnăvit. În acest fel s-a ţinut sub control foarte bine dezvoltarea cancerului din zona cavităţii bucale. După anii 1990 în România, accesul la medicii stomatologi nu a mai fost facil şi nici obligatoriu şi nici inclus în asigurarea medicală de stat. În câţiva ani de neprezentare la medici pentru consult stomatologic, s-au înmulţit din nou cazurile de cancer în acestă zonă a corpului.” a explicat conf. dr. Octavian Dincă, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti.
De asemenea, informarea precară asupra acestei boli face ca simptomele şi semnele cancerului capului şi gâtului să nu fie observate de către pacient şi mai departe investigate de medic.

Cancerul de cap şi gât – cauze

Apariţia acestui tip de maladie gravă este condiţionată atât de factori genetici dar şi de factori care ţin de stilul de viaţă.
”S-a constatat că acest tip de cancer se poate întâlni la mai mulţi membri ai unei familii din mai multe generaţii. Uneori, părinţi, bunici, nepoţi au probleme grave de sănătate în acestă zonă a organismului” explică dr. Dragoş Iancu. Şi stilul de viaţă este cel pune sare pe rană, nu doar factorii genetici. Majoritatea pacienţilor diagnosticaţi cu cancer de cap şi gât sunt bărbaţi fumători şi consumatori de alcool. ”Din păcate, mulţi dintre pacienţi nu vor să îşi schimbe stilul de viaţă. Continuă să fumeze chiar la scurt timp după operaţie, nu au o alimentaţie echilibrată. Au fost cazuri de pacienţi care s-au prezentat în stare de ebritate chiar şi la radioterapie” a mai completat dr. Dragoş Iancu. 
Apropo de consumul de tutun – 85% dintre cancerele localizate la nivelul capului sau gâtului sunt legate de fumat. Comparativ cu un nefumător, o persoană care fumează prezintă un risc cu 15% mai mare să dezvolte cancer în zona capului şi a gâtului. Alcoolul consumat în combinaţie cu tutunul creşte riscul de îmbolnăvire.

Cancerul de cap şi de gât afectează şi copiii

Dr. Dragoş Iancu, Preşedinte al Societăţii Române de Patologie Oncologică a Capului şi Gâtului a precizat. ”Din păcate, printre pacienţii diagnosticaţi cu cancer de cap şi gât se află şi copii şi adolescenţi. De curând am avut două cazuri la adolescenţi de neoplasm rinofaringe. Pacienţii vin în general din zone rurale, zone forestiere şi se prezintă în stadii avansate. S-a constatat că în unele cazuri pacienţii suferă şi de tuberculoză pulmonară, fapt care duce la întârzierea iniţierii tratamentului pentru cancer cu 2, 3 luni de zile.”
Rata recurenţei bolii la 5 ani după încheierea tratamentului este de 50% în cazul diagnosticării în stadii avansate, tocmai de aceea supravegherea medicală corectă în această perioadă este vitală pentru pacienţi.” a mai adăugat dr. Dragoş Iancu. Cancerul de cap şi de gât ocupă locul 6 la nivel european, din punct de vedere al incidenţei, iar la nivel global, 5% dintre tipurile de cancer care afectează populaţia sunt de acest tip.

Cancerul de cap şi gât – abordarea multidisciplinară a bolii, un pas cheie al tratamentului

Semnele cancerului de cap şi gât sunt, de obicei, identificate în prima fază de către medici specialişti în stomatologie sau ORL (otorinolaringologie). Pentru diagnosticarea şi tratarea corectă a afecţiunii, este recomandată o abordare pluridisciplinară a maladiei în care mai sunt implicaţi anatomopatologul, oncologul, radiologul, chirurgul BMF (bucomaxilofacial) sau oncologic. Totodată, a fost lansat în România şi primul ghid destinat medicilor pentru un parcurs ideal al pacientului: ”Ghidul de diagnostic, tratament şi asistenţă în tumorile capului şi gâtului” elaborat de către Societatea Italiană de Patologie Oncologică a Capului şi Gâtului.
Materialul este conceput de către Prof. Lisa Licitra, co-fondator şi membru al European Head and Neck Cancer Society. 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Mădălina Drăgoi - Editor
 Senior Editor si Fashion Stylist Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy. Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru ...
citește mai mult
Dislipidemie: cauze şi tratament
Dislipidemie: cauze şi tratament
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”