Afecţiuni cauzate de alimentaţie: boala celiacă şi intoleranţa la lactoză

Mulţi oameni recţionează la anumite alimente cu stări de rău, diaree sau dureri de cap, fără să prezinte o alergie. Cauzele sunt efectele biochimice, adesea combinate cu reacţii imunoneurologice locale.
  • Publicat:
Afecţiuni cauzate de alimentaţie: boala celiacă şi intoleranţa la lactoză

Mulţi oameni recţionează la anumite alimente cu stări de rău, diaree sau dureri de cap, fără să prezinte o alergie. Cauzele sunt efectele biochimice, adesea combinate cu reacţii imunoneurologice locale.

Boala celiacă

Această sensibilitate este declanşată de un produs de descompunere al glutenului ( gliadină), care se găseşte în grâu, secară, orz şi ovăz. Mucoasa intestinală se inflamează, iar vilozităţile se atrofiază. Se ajunge la o digestie incompletă. Netratată, boala duce la alimentaţie deficitară şi la o scădere în greutate care poate periclita viaţa pacientului. Tratamentul constă în evitarea consecventă a alimentelor care conţin gluten şi a produselor derivate (bere, produse de patiserie etc).

Intoleranţa la lactoză

Unii oameni recţionează deja la cantităţi mici de lapte şi produse lactate cu balonări masive şi diaree. Cauza o reprezintă o carenţă a enzimei lactoză, care descompune în intestinul subţire lactoza în glucoză şi galactoză.Lactoza nedigerată ajunge în intestinal gros, unde este descompusă de bacterii intestinale. Produsele descompunerii se leagă de apă şi se ajunge la diaree. O carenţă de lactază poate apărea deja la sugar, de obicei se dezvoltă însă abia la adulţi. Pacienţii trebuie să evite laptele şi produsele lactate. Trebuie să se ţină seama de un aport suficient de calciu din alte surse alimentare.

Sensibilitatea la teramină

Vinul, brânza şi alte alimente fermentate pot cauza dureri de cap şi palpitaţii. Acestea sunt generate de produsele de descompunere de aminoacizi apărute la fermentare precum tiramina şi histamina. Acestea au un effect asemănător cu mediatorii corpului şi influenţează vascularizarea şi tensiunea arterial.

Sensibilitatea poate creşte suplimentar prin alcool şi medicamente (inhibitori monoamin- oxidaze) care inhibă descompunerea tiraminei. Celor afectaţi li se recomandă evitarea produselor fermentate, în special în combinaţie cu alcool.

Intoleranţa la alcool

Intoleranţa la alcool este provocată deja de cantităţi mici (un pahar de bere), efectele fiind stări de greaţă, dureri de cap şi roşeaţa pielii. Cauza este probabil produsul de descompunere acetaldehida. Intoleranţele la alcool pot fi condiţionate genetic ( la mulţi oameni din Asia de Est) dar şi de boli la pacienţii cu tumori produse de hormone (carcinoid). O combinaţie cu anumite alimente sau medicamente creşte intoleranţa.

Boli metabolice genetice

La fenilcetonurie este dereglată transformarea aminoacidului fenilalanină în tirozină.Netratată, boala duce la handicap mintal. În ziua de azi sângele nou- născuţilor este analiyzat pentru a depista fenilcetonuria. Pacienţii trebuie să respecte o dietă săracă în fenilalanină.

Favismul este o sensibilitate la substanţele conţinute în fasole (vicină, convicină). Acestea lezează membrana celulară a globulelor roşii din sânge( anemie hemolitică acută). Cauza o reprezintă o lipsă a enzimei glucoză-6e-fost- fat-dehidrogenază care este necesară pentru a repara leziunile membrane.

La multe alte intoleranţe, mecanismele din corp sunt aproape necunoscute.  Aici intră erupţiile perianale la copii după consumarea de suc de portocale, diaree după consumarea de vin roşu sau sensibilitatea la acid a mucoasei bucale.

Diagnosticul

Dacă se suspectează o intoleranţă alimentară, indentificarea alimentelor este adesea dificilă. Cel mai important mijloc de diagnosticare este anamneza alimentelor.

Tratamentul

Tratamentul constă în evitarea consecventă a alimentelor.  Deoarece alimentele prefabricate conţin diferite ingredient, este dificilă evitarea declanşatorilor ascunşi ai simptomelor. O declarare exacta a substanţelor conţinute este necesară.

Prevenirea

O prevenire primară de obicei nu este posibilă. Prevenirea secundară constă în evitarea strictă a alimentelor declanşatoare.

 

Alimente cu gluten interzise

  • Grâu, secară, ovăz, orz, grâu spelt recoltat verde şi prelucrat
  • Pâine, patiserie, prăjituri, pemet
  • Uruială, tărâţe, făină, griş, fulgi, amidon
  • Praf de budincă, musli, paste
  • Bere, cafea cu malt
  • Produse semipreparate, mezeluri, dulciuri care conţin făină

 

Alimente fără gluten (premise)

  • Lapte, brânză, carne, peşte
  • Legume cartofi, fructe
  • Orez, porumb, făină de soia, mei, guinoa, amaranth
  • Produse fabricate special pentru alimentaţia fără gluten (pâine, făină, paste)

Sursa: Atlasul de nutriţie, autori Gaby Schwenk – Hauber şi Michael Schwenk, editura RAO.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”