Fumători de la vârste fragede. Consecinţele fumatului şi riscul de a dezvolta forme severe de COVID-19

Tinerii se apucă de fumat la vârste foarte mici, aspect îngrijorător mai ales în contextul pandemiei, dar şi din punctul de vedere al consecinţelor la maturitate.
31.05.2020 | Autor: Paula Rotaru
Fumători de la vârste fragede. Consecinţele fumatului şi riscul de a dezvolta forme severe de COVID-19

Organizaţia Mondială a Sănătăţii celebrează în fiecare an, la data de 31 mai, „Ziua Mondială fără Tutun”, prilej de a reaminti efectele nocive ale produselor din tutun şi în egală măsură ale fumatului pasiv.

Acest lucru este deosebit de important mai ales acum, în acest context pandemic, deoarece studiile arată că fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta forme severe de infecţie cu coronavirus.

La fiecare patru secunde, tutunul ia o altă viaţă

La nivel mondial există 1,3 miliarde de consumatori de tutun. Numărul ar fi şi mai mare dacă tutunul nu i-ar ucide pe jumătate dintre utilizatorii săi.

La fiecare patru secunde, tutunul ia o altă viaţă.

Pe măsură ce conştientizarea daunelor consumului de tutun a crescut şi eforturile globale de control al tutunului s-au intensificat în ultimul deceniu, acceptabilitatea socială a consumului de tutun a scăzut.

Numărul tinerilor care se apucă de fumat, în continuă creştere

În România s-a observat o creştere a interesului tinerilor faţă de produsele care conţin tutun. Astfel, putem spune că a apărut o nouă categorie a consumatorilor de tutun, cei care vapează ţigara electronică şi cei care consumă produsele de tutun încălzit.

Conform Global Youth Tobacco Survey, realizat în 2017, deşi consumul de ţigară clasică a scăzut în rândul tinerilor din România, procentul elevilor cu vârsta între 13 şi 15 ani care au consumat vreodată măcar un produs din tutun, inclusiv produsele din tutun încălzit, a crescut în 2017 faţă de 2013 cu 7,5%, de la 35,9% la 38,6%.

În rândul fetelor, această creştere este şi mai îngrijorătoare, cu 17,4%, de la 31% la 36,4%.

Această evoluţie negativă este accentuată de creşterea în 2017 comparativ cu 2014, a procentului elevilor care fumează curent ţigări electronice. Astfel, în 2017, procentul total al elevilor care fumau curent ţigări electronice era aproape egal cu cel al celor care fumau ţigări obişnuite, 8,2% respectiv 8,6%, dar şi mai grav, mai mulţi băieţi afirmau că fumează curent ţigări electronice decât ţigări obişnuite (10,1% versus 9,8%).

Fumatul şi riscul de COVID-19

Prof. Dr. Florin Mihălţan, unul dintre susţinătorii vehemenţi ai legislaţiei antifumat şi membru al Coaliţiei „România Respiră” (formată în aprilie 2015) şi care a stat la baza aprobării acestei legi, afirmă că asistăm la o avalanşă de ştiri false în ceea ce priveşte consumul de tutun şi COVID-19, inducându-se ideea că fumatul ar avea un rol protector.

O revizuire a studiilor efectuate de experţi în sănătate publică convocaţi de OMS la 29 aprilie 2020 a constatat că fumătorii sunt mai susceptibili să dezvolte boli severe cu COVID-19, comparativ cu nefumătorii.

De asemenea, aceştia au o predispoziţie de a face astfel de infecţii mai repede din cauza deficitului de apărare. Acest deficit creează nu doar un risc de boală crescut, dar induce în acelaşi timp o întârziere, o prelungire până la momentul vindecării.

Mai mult decât atât, Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, subliniază că „în acest context pandemic, Organizaţia Mondială a Sănătăţii face apel la toţi tinerii să se alăture luptei antifumat, pentru a deveni o generaţie fără tutun.”

OMS evaluează constant noi cercetări, inclusiv cercetări care examinează legătura dintre consumul de tutun, consumul de nicotină şi COVID-19, şi îndeamnă cercetătorii, oamenii de ştiinţă şi mass-media să fie precauţi cu privire la amplificarea afirmaţiilor neprobate că tutunul sau nicotina ar putea reduce riscul de COVID-19.

În prezent, nu există informaţii suficiente pentru a confirma orice legătură între tutun sau nicotină în prevenirea sau tratamentul COVID-19.

Terapiile de înlocuire a nicotinei, precum guma de mestecat şi plasturii sunt concepute pentru a ajuta fumătorii să renunţe la tutun. OMS recomandă fumătorilor să ia măsuri imediate pentru a renunţa la fumat, prin utilizarea metodelor dovedit eficiente, cum ar fi liniile telefonice gratuite, SMS-urile, terapie de substituţie nicotinică, programele de renunţare online.

OMS subliniază importanţa unei cercetări sistematice, de înaltă calitate, care să contribuie la promovarea sănătăţii individuale şi publice, subliniind că promovarea intervenţiilor neprobate ar putea avea un efect negativ asupra sănătăţii generale.

Societatea Română de Pneumologie se alătură pe deplin acestor demersuri şi, prin acţiunile şi evenimentele sale, susţine iniţiativele antifumat ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.