Dr. Irina Strâmbu, pneumolog: ce trebuie să ştie pacienţii cu astm, BPOC, fibroză pulmonară şi fumătorii despre coronavirus

Dr. Irina Strâmbu expplică ce trebuie să ştie pacienţii cu astm, BPOC, fibroză pulmonară şi fumătorii despre contaminarea cu coronavirus.
12.03.2020 | Autor: Beatrice Osanu
Dr. Irina Strâmbu, pneumolog: ce trebuie să ştie pacienţii cu astm, BPOC,  fibroză pulmonară şi fumătorii despre coronavirus

În contextul pandemiei de coronavirus, anumite categorii de persoane care suferă de diverse afecţiuni cronice trebuie să fie foarte atente la respectarea regulilor de prevenţie a contractării microorganismului momentului. Conf dr. Irina Strâmbu, medic primar pneumolog, Şef Secţie Clinică Pneumologie V din cadrul Institutului de Pneumoftiziologi „Marius Nasta”, explică ce trebuie să ştie pacienţii cu boli cronice pulmonare despre riscurile pe care le implică pentru ei contaminarea cu coronavirusul.

CSÎD: Ce precauţii speciale trebuie să ia pacienţii cu astm în contextul coronavirus?

Conf dr. Irina Strâmbu: Astmaticii sunt mai sensibili decât ceilalţi faţă de orice viroză respiratorie, nu numai faţă de coronavirus. O infecţie virală banală care poate provoca unui om sănătos simptome uşoare, pe care le încadrăm în aşa-zisa răceală, unui astmatic îi poate provoca o acutizare a astmului, cu agravarea crizelor de dispnee, tuse, scăderea capacităţii de efort. Pacienţii cu astm trebuie să aplice cu atenţie toate măsurile recomandate de prevenire a contaminării virale.

CSÎD: Ce sfaturi aveţi pentru pacienţii cu BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică) în privina riscurilor unei eventuale infectări cu coronavirus?

Conf. dr. Irina Strâmbu: Ca şi la astmatici, la pacienţii cu BPOC o infecţie respiratorie virală cu orice virus poate declanşa o acutizare a bolii, care poate duce la infecţie necesitând antibiotice sau insuficienţă respiratorie, necesitând chiar internare. Pacienţii cu BPOC trebuie să evite aglomeraţia şi contactul cu persoane răcite mult mai mult decât oamenii sănătoşi. Vaccinarea antigripală anuală este obligatorie, vaccinarea antipneumococică la 5 ani este recomandată.

CSÎD: Conform surselor medicale, coronavirus poate provoca mari neajunsuri la nivelul plămânilor. Cât de expusi sunt cei care au avut episoade repetate de pneumonii şi viroze respiratorii de-a lungul timpului?

Conf. dr. Irina Strâmbu: Pneumonii sau viroze respiratorii în antecedente nu înseamnă nimic dacă plămânii sunt sănătoşi. De obicei aceste episoade acute nu lasă urmări şi nu fac persoana mai vulnerabilă faţă de infecţii viitoare. Cu totul altceva este cu pacienţii cu boli pulmonare cronice cunoscute, cum ar fi astm, BPOC, bronşiectazii, fibroză pulmonară. Cum adesea aceşti pacienţi aparţin grupei de vârstă mai înaintată, ei prezintă o dublă vulnerabilitate pentru a face, în caz de infecţie cu coronavirus, o afectare pulmonară severă, cu insuficienţă respiratorie, potenţial necesitând ventilaţie mecanică.

CSÎD: Ce trebuie să ştie persoanele care iau antibiotice pentru afecţiuni pulmonare? Sunt mai expuse pe perioada tratamentului la afecţiuni virale, au nevoie de măsuri speciale de protecţie?

Conf. dr. Irina Strâmbu: Nu se prescriu antibiotice pentru afecţiuni pulmonare decât în episoadele de acutizare infecţioasă. Adesea pacienţilor li se prescrie un antibiotic nejustificat, pentru orice simptome din regiunea toracelui (tuse, dureri toracice, transpiraţii), generate de situaţii care nu au legătură cu plămânii (boală de reflux, spondiloză toracală, sindroame vegetative, afecţiuni ORL), ceea ce creează acel exces de prescriere a antibioticelor, atât de dăunător pentru întreaga planetă, favorabil creşterii rezistenţei la antibiotice. În afară de aceste considerente, un tratament antibiotic nu schimbă expunerea unei persoane la o infecţie virală.

CSÎD: Când e utilă purtarea măştilor?

Conf. dr. Irina Strâmbu: E indicată purtarea măştii pe nas şi gură de către persoanele cu o viroză respiratorie şi simptome (strănut, tuse, rinoree), pentru a proteja pe cei din jur şi a reduce riscul de împrăştiere a virusului. De menţionat că răcelile nu sunt date de curent, de frig, de schimbarea de temperatură, ci de contaminarea cu un virus ce provine de la o persoană răcită, de regulă în spaţii aglomerate. Oamenii răciţi care îşi fac singuri curaj să meargă la muncă îşi pot îmbolnăvi colegii. Mai bine ar sta acasă, sau, dacă totuşi trebuie să iasă, e obligatoriu să poarte mască, acoperind şi gura şi nasul.

CSÎD: Ce sfaturi generale pentru creşterea imunităţii le puteţi da pacienţilor cu boli pulmonare cronice? Dar fumătorilor?

Conf dr. Irina Strâmbu: Fumatul scade imunitatea locală din căile aeriene, pe care le face mai vulnerabile la infecţiiile de orice fel (virale sau bacteriene). Creşterea imunităţii nu se face cu pastile sau suplimente alimentare. Cei cu boli pulmonare cronice beneficiază de vaccinare antigripală şi antipneumococică, care scad frecvenţa acutizărilor declanşate de infecţii, fără a fi infailibile. Evitarea contactului cu pacienţi cu viroze e mult mai importantă. Ca măsuri generale, odihna, hrana echilibrată, hidratarea corectă şi, de ce nu, evitarea stresului şi gândirea pozitivă rămân cele mai bune metode de conservare a imunităţii.

CSÎD: Lucrul în mediul poluat poate fi un factor de risc suplimentar pentru dezvoltarea unor cazuri mai grave de boală?

Conf. dr. Irina Strâmbu: Ca şi fumatul, poluarea aerului poate creşte într-o oarecare măsură vulnerabilitatea căilor aeriene faţă de infecţii. Totuşi, gravitatea bolii va depinde de vârsta, comorbidităţile şi rezistenţa proprie a fiecărui pacient.