Dr. Claudia Dobocan, despre impactul poluării asupra fertilității feminine și masculine

Poluarea are efecte nocive asupra întregului organism, inclusiv asupra capacității de reproducere.
05.11.2020 |
Dr. Claudia Dobocan, despre impactul poluării asupra fertilității feminine și masculine
  • Autor: Dr. Claudia Dobocan, medic rezident neonatologie
  • Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „MS Curie”

Poluarea afectează 100% din populația urbană, având efecte negative pe toate sistemele și organele și la toate vârstele omului, din viața intrauterină până la deces, eveniment pe care în multe cazuri îl poate precipita.

Poluarea și infertilitatea feminină

Expunerea la titruri înalte de NO2 (dioxid de azot), PM 2,5 și PM 10 este corelată cu șanse mai mici de a obține o sarcină (scade rata de implantare a embrionului) în cazul unui ciclu FIV+ET (fertilizare in vitro și embriotransfer).

Astfel, în rândul femeilor subfertile ce apelează la FIV/ET, șansele de a obține o sarcină viabilă și de a o duce la bun sfârșit scad odată cu creșterea gradului de poluare (mai ales poluare rutieră) la care sunt expuse.

În populațiile expuse la titruri mari de NO2, SO2 și poluanți din industria carboniferă, s-au observat incidențe mai mari ale avortului (în sensul pierderii nedorite a sarcinii).

A locui la mai puțin de 50 de metri de o arteră intens circulată s-a dovedit a reprezenta un factor de risc pentru avort în populațiile reprezentate de femeile afro-americane și nefumătoare.

Mecanismul biologic prin care poluarea afectează fertilitatea este insuficient elucidat. Se speculează că transferul transplacentar al poluanților poate afecta în mod ireversibil celule aflate în curs de diviziune, producând injurie hipoxică sau imun-mediată, într-un punct critic al dezvoltării embrionului, rezultând în oprirea din evoluție a sarcinii (pierderea sarcinii, avort).

În sprijinul acestei teorii vine identificarea în sângele matern a carboxihemoglobinei și a eritrocitelor nucleate, markeri ai hipoxiei fetale.

În plus, se pare că expunerea preconcepțională la medii poluate modifică structura vascularizației uterine, scăzând șansele unei femei de a avea o sarcină fiziologică.

Rezerva ovariană, afectată de poluare

Un studiu epidemiologic de mare amploare, realizat pe un eșantion de femei din cea mai poluată zonă industrială a Italiei (Emili-Romagna), demonstrează foarte clar cum expunerea la niveluri de poluare sub limitele de risc definite de UE impactează dramatic rezerva ovariană (numărul de foliculi dormanți, deci potențialul feminin de fertilitate).

Mulți factori de mediu, printre care poluanți atmosferici, elemente naturale sau aditivi artificiali ai dietei de zi cu zi, au potențialul de a influența rolul fiziologic al hormonilor, interferând cu biosinteza, căile de semnalare sau metabolismul lor.

Markerul hormonal studiat, hormonul anti-Müllerian (AMH), este secretat de celulele din ovar și se titrează din sângele periferic, fiind considerat un indicator al rezervei ovariene.

În cadrul acestui studiu, valoarea AMH a fost coroborată cu vârsta și cu adresa de reședință, adresă care a fost suprapusă hărților de poluare, luându-se în considerare concentrațiile de PM 2,5, PM 10 și NO2.

Se cunoștea deja că după vârsta de 25 de ani valorile AMH încep să scadă proporțional cu avansul vârstei.

Elementul de noutate a constat în evidențierea unei corelații inverse a rezervei ovariene cu intensitatea poluării din aria de reședință a femeii, corelație independentă de factorul etate.

În plus, corelația negativă era puternică pentru indici ai poluării inferiori cifrelor de alarmă din legislația europeană.

Cei mai cunoscuți factori care impactează negativ rezerva ovariană sunt: în primul rând, vârsta, apoi fumatul, indicele de masă corporală (BMI), contracepția hormonală îndelungată și poluarea atmosferică.

Poluarea și infertilitatea masculină

Incidența infertilității în țările industrializate a crescut de la 7-8%, cât era în 1960, la rate de 20-35%, cât este în zilele noastre. Creșterea infertilității este o prioritate primară pentru Organizația Mondială a Sănătății, fiind o problemă de sănătate publică.

În România, astăzi, infertilitatea afectează unul din cinci cupluri, adică nu reușește să conceapă într-un an de relații sexuale susținute și neprotejate.

Investigațiile care se fac în mod clasic caută să identifice multiple și complexe mecanisme patogene, atât de cauză feminină, cât și de cauză masculină.

Cercetătorii își îndreaptă lupa din ce în ce mai mult înspre gradul și natura poluării aerului pe care îl respirăm, niște entități patogene de sine stătătoare și foarte potente, bine caracterizate în ultimul timp.

Poluarea atmosferică este definită prin valori depășite pentru CO (monoxid de carbon), NO2 (dioxid de azot), O3 (ozon), SO2 (dioxid de sulf), Pb (plumb) și PM (Particulate Matter) 2,5 și 10 (particule respirabile cu diametru aerodinamic sub 2,5 și respectiv 10 microni).

PM 2,5 sunt cu atât mai periculoase întrucât pot îngloba urme de multiple elemente toxice și hidrocarburi aromatice policiclice – un potent disruptor endocrin atât al axei hipotalamo-hipofizare, cât și al hormonilor gonadici responsabili de spermatogeneză.

Apoi, materiile poluante pot afecta direct ADN-ul spermatic.

Un alt poluant important, Cd (cadmiu), este cunoscut a crește incidența cancerului prostatic.

Concentrația spermatozoizilor, scădere cu 50% în ultimii 50 de ani

În ultimii 50 de ani, concentrația medie a spermei umane a scăzut drastic, de la 113 la 61 de milioane de spermatozoizi/mL. Așadar, o scădere cu 50%!

Calitatea și fecunditatea (capacitatea de a fecunda ovulul) spermei umane au înregistrat cele mai mari scăderi în Statele Unite ale Americii și în Europa, cu 1,5% pe an.

Poluarea nu numai că scade capacitatea reproductivă a bărbaților, dar concomitent crește incidența cancerului testicular.

Se consideră că din totalitatea cazurilor de infertilitate masculină, până la jumătate sunt idiopatice, adică de cauză nedefinită. Dintre acestea, este foarte posibil ca majoritatea să fie cauzate de factorii de mediu nocivi, de poluare.

Aceasta se pare că impactează negativ toate caracteristicile spermei masculine, cel mai mult scăzând motilitatea spermatozoizilor.

Și morfologia poate fi afectată, alături de spermatogeneză, axul hormonal hipotalamo-hipofizar, hormonii foliculostimulator și luteinizant (FSH&LH) și afectare prin fragmentarea ADN-ului (prin stres oxidativ, unde cea mai caracterizată specie reactivă este ozonul).

Jumătate din cazurile de infertilitate masculină sunt cauzate de motilitatea scăzută a spermatozoizilor și de numărul lor scăzut (oligospermie).

Cu cât un bărbat este expus mai devreme la poluare, cu atât sunt mai mari șansele ca el să fie infertil!

 

Dr. Claudia Dobocan, medic rezident neonatologie, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „MS Curie”
Cel mai nou articol Video: