STUDIU: Românii subestimează masiv proporţia deceselor cauzate de boli cardiovasculare

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză a deceselor în lume, urmate de cancer, dar românii nu par să conştientizeze acest lucru, arată un nou studiu.
29.02.2020 | Autor: Paula Rotaru
STUDIU: Românii subestimează masiv proporţia deceselor cauzate de boli cardiovasculare

Un nou studiu intitulat „Pericolele percepţiei” evidenţiază estimările eronate ale oamenilor din 32 de ţări cu privire la proporţia celor care mor din cauza bolilor, violenţei, accidentelor sau din alte cauze. Chiar dacă sunt multe diferenţe între ţări, un lucru este comun: în medie, oamenii tind să subestimeze numărul deceselor din cauza cancerului sau bolilor cardiovasculare şi să le supraestimeze pe cele cauzate de accidente rutiere, violenţă, abuzul de droguri sau alcool.

Subestimăm cauzele „banale” şi discrete şi le supraestimăm pe cele „excepţionale” pentru că, atunci când se întâmplă, se vorbeşte foarte mult despre ele, tocmai pentru că sunt deosebite.

Cât de mult s-au înşelat românii?

România e a doua ţară din cele analizate în care s-au înregistrat percepţiile cele mai eronate, conform Indexului Ignoranţei. Pentru 2020, Turcia primeşte premiul, puţin dorit, de ţară cu cele mai puţin corecte percepţii. Top 3 este completat de Spania. Brazilienii sunt populaţia cu estimările cele mai apropiate de realitate, urmaţi de sud-coreeni şi olandezi.

Datele nu au indicat niciun tipar cu privire la asocierea dintre „ignoranţă” şi diferenţele politice, economice, de libertate a presei etc. între cele 32 de ţări participante la studiu.

Care au fost estimările românilor?

La fel ca multe alte ţări, românii au avut tendinţa să supraevalueze decesele, semnificativ mai multe, cauzate de boli şi să le supraevalueze pe cele, mult mai puţine, cauzate de accidente, violenţă, terorism etc. Românii sunt pe locul 5 în ceea ce priveşte informarea pe internet (33%).

Se manifestă, din păcate, din plin, efectul Dunning-Kruger (o eroare de apreciere în care oamenii consideră eronat competenţa lor ca fiind mult mai mare decât în realitate) în ce priveşte răspunsurile românilor şi nu numai ale lor.

Deşi urcă România pe locul 2 în topul ţărilor ignorante, conaţionalii participanţi la studiu ne plasează la jumătatea clasamentului în ceea ce priveşte nivelul de încredere în modul în care ştiu să lucreze cu numerele. De asemenea, România este a şaptea ţară din punctul de vedere al încrederii în răspunsurile oferite la întrebările acestui sondaj.

Impactul mortal al unor afecţiuni medicale este subestimat de majoritatea ţărilor

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză a deceselor în lume, urmate de cancer, conform IHME Global Burden of Disease Study 2017 (IHME – Institute for Health Metrics and Evaluation).

Majoritatea ţărilor participante la studiu subestimează proporţia celor care mor anual de boli cardiovasculare. Estimarea medie a consumatorilor din toate ţările este 11%, în timp ce cifra reală este de trei ori mai mare (32%).

România înregistrează aici cel mai mare ecart dintre percepţie şi realitate. În România, 56% dintre decese sunt cauzate de boli cardiovasculare, în timp ce estimarea medie este de doar 12%.

Cele mai multe ţări subestimează proporţia oamenilor care mor anual de cancer. Estimarea medie globală este de 15%, faţă de o cifră reală de 24%. În România, diferenţa dintre estimare (16%) şi realitate (19%) este foarte mică, de doar 3%.

Decesele rezultate din afecţiuni neurologice, cum ar fi demenţă sau Parkinson, sunt de asemenea subestimate, însă într-o proporţie mai mică, aferentă şi ponderii mai mici a deceselor din această cauză. Dacă diferenţa globală între estimare (5%) şi realitate (9%) este aproape de la simplu la dublu, în România distanţa este mai mică, de la 7% realitate la 5% estimare.

Aproape fiecare ţară supraestimează şi numărul deceselor din HIV/AIDS sau boli cu transmitere sexuală. Percepţia globală se situează pe pragul de 5%, când în realitate el este la 1%. Situaţia este diferită doar pentru Africa de Sud, unde SIDA si alte boli cu transmitere sexuală determină aproape 30% din decese, pe când estimarea populaţiei abia trece de 10%. Românii cred şi ei că 5% dintre noi murim de boli cu transmitere sexuală, pe când realitatea este că doar 0.1% din decese au această cauză.

Cauzele bruşte şi violente ale deceselor sunt masiv supraestimate în toate ţările

Toate ţările participante la studiu supraestimează proporţia celor care mor din cauza actelor de violenţă, fie că vorbim de violenţa interpersonală, terorism sau conflicte armate. Pentru violenţa interpersonala, cifra reală este de 1%, în timp ce media estimărilor urcă la 8%. Pentru terorism şi conflicte, ea coboară la 0.1%, în timp ce media estimărilor urcă la 10%.

Proporţia deceselor cauzate de utilizarea de substanţe – droguri, alcool – este, şi ea, supraestimată în toate ţările, cu 8% estimare medie faţă de 0.7% rată reală.

În fiecare ţară, oamenii au supraestimat şi numărul sinuciderilor. Proporţia medie a sinuciderilor în ţările incluse în studiu este de 1.6%, comparativ cu o estimare medie de 7.3%.

Decesele provenite din accidentele de transport sunt estimate la 10% din totalul deceselor, în timp ce proporţia reală e mult mai scăzută (2%). Spania, Polonia şi Ungaria sunt ţările care supraestimează cel mai mult această categorie de decese.

Ce ne arată aceste diferenţe dintre cifrele reale şi estimările oamenilor?

Ca parte din studiu, participanţilor li s-au adresat întrebări cu privire la cauzele care le pot influenţa percepţia, cum ar fi conţinutul ştirilor pe care le urmăresc, aspectele asupra cărora cred că au mai puţin control sau care consideră că ar fi cel mai neplăcut mod de a-şi pierde viaţa.

Oamenii spun că sunt de părere că accidentele de transport (38%), violenţa interpersonală (37%) şi terorismul / conflictele (35%) sunt cel mai des prezentate în emisiunile de ştiri.

În medie, este mult mai probabil ca oamenii să fi fost afectaţi de cancer (70%), boli cardiovasculare (60%) şi diabet sau boli renale (58%).

Întrebaţi care este cel mai neplăcut mod de a muri, oamenii au fost mai înclinaţi să menţioneze cancerul (40%), urmat de accidente (27%), terorism sau accident de transport (26%).

Oamenii mai cred că au cel mai puţin control asupra unui atac terorist (32%), asupra cancerului (31%) sau a unui accident de transport (30%).

Studiul a fost realizat de compania de cercetare Ipsos şi s-a desfăşurat între 22 noiembrie-6 decembrie 2019, în rândul a 16.000 de persoane din 32 de ţări, printre care şi România.