Descoperire uriaşă: toate tipurile de cancer ar putea fi vindecate cu un singur tratament

O descoperire recentă arată că o componentă a sistemului nostru imunitar ar putea fi valorificată pentru a trata toate tipurile de cancer.
  • Publicat:
Descoperire uriaşă: toate tipurile de cancer ar putea fi vindecate cu un singur tratament
foto:shutterstock/Descoperire uriaşă: toate tipurile de cancer ar putea fi vindecate cu un singur tratament

O descoperire recentă arată că o componentă a sistemului nostru imunitar ar putea fi valorificată pentru a trata toate tipurile de cancer. Echipa Universităţii Cardiff a descoperit o metodă de a ucide cancerul de prostată, sân, plămâni şi alte tipuri de cancer în testele de laborator.

Rezultatele, publicate în Nature Immunology, nu au fost încă testate la pacienţi, dar cercetătorii spun că au „un potenţial enorm”.
Experţii spun că, deşi studiul este într-un stadiu incipient,  indiciile găsite sunt foarte interesante şi încurajatoare.

Ce au găsit?

Sistemul imunitar este apărarea naturală a organismului nostru împotriva infecţiilor şi altor agresori,  dar este capabil să atace şi celulele canceroase. Cercetări anterioare au furnizat indicii că există modalităţi „neconvenţionale”  prin care sistemul imunitar poate ataca în mod natural tumorile.

Descoperirea cea mai recentă arată că o celulă din sângele oamenilor – aşa numita celulă T responsabilă cu scanarea organismul pentru a evalua dacă există o ameninţare care trebuie eliminată – ar putea ataca o gamă largă de cancere.
„Există o şansă aici pentru a trata fiecare pacient şi creşte perspectiva unui tratament unic pentru toate tipurile de cancer. Un singur tip de celule T care ar putea fi capabil să distrugă multe tipuri diferite de cancer în toată populaţia”, a declarat prof. Andrew Sewell, unul din membrii echipei de certare.


Cum funcţionează?

Celulele T au „receptori” pe suprafaţa lor care le permit să „vadă” la nivel chimic pericolele . Echipa din Cardiff a descoperit o celulă T şi receptorul acesteia, care ar putea găsi şi ucide o gamă largă de celule canceroase în laborator, inclusiv celule pulmonare, piele, sânge, colon, sân, os, prostată, ovar, rinichi şi celule de col uterin. Şi ceea ce este şi mai uimitor este faptul că celula inteligentă a lăsat neatinse ţesuturile normale.
Acest receptor particular al celulelor T interacţionează cu o moleculă numită MR1, care se află pe suprafaţa fiecărei celule din corpul uman.
Există indicii că molecula MR1 semnalează către sistemul imunitar existenţa unui metabolism distorsionat  al celulelor canceroase.

Care sunt beneficiile?

Terapiile de cancer cu celule T există deja, iar cel mai cunoscut exemplu este CAR-T – un medicament viu, produs prin ingineria genetică a celulelor T recoltate de la pacient.
CAR-T poate avea rezultate spectaculoase, până la remisia completă, dar abordarea este extrem de specifică şi funcţionează doar într-un număr limitat de tipuri de cancer, unde există o ţintă clară de a antrena celulele T pentru a detecta. Cercetătorii spun ca  nou descoperiţii receptorii de celule T ar putea duce la un tratament „universal” pentru cancer.
Astfel, o probă de sânge ar fi prelevată de la un bolnav de cancer, iar celulele T vor fi extrase şi modificate genetic, astfel încât acestea au fost reprogramate pentru a face receptorul cancerului.
Celulele actualizate ar fi crescute în cantităţi mari în laborator şi apoi introduse la pacient. Este acelaşi procedeu utilizat la realizarea terapiilor CAR-T.
Cu toate acestea, cercetarea a fost testată doar la animale şi pe celule în laborator şi ar fi necesare mai multe verificări de siguranţă înainte de începerea studiilor umane.

Ce spun experţii?

Lucia Mori şi Gennaro De Libero, de la Universitatea din Basel din Elveţia, au declarat că cercetarea are „un potenţial mare”, dar este prea devreme pentru a spune că va funcţiona în toate cazurile de cancer.
„Suntem foarte încântaţi de funcţiile imunologice ale acestei noi populaţii de celule T si de utilizarea posibila a TCR-urilor lor in terapia cu celule tumorale”, au spus ei.
Daniel Davis, profesor de imunologie la Universitatea din Manchester, a declarat: „În prezent, aceasta este o cercetare de bază, dar nu este foarte apropiată de producerea unor medicamentele reale pentru pacienţi. Dar
nu există nicio îndoială că este o descoperire foarte interesantă, atât pentru evoluţia cunoştinţelor noastre despre sistemul imunitar, cât şi pentru posibilitatea unor noi medicamente în viitor”.
 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”