Bolile cronice netransmisibile – “ucigaşii” secolului XXI

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, bolile cronice netransmisibile (bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare, diabetul, obezitatea, cancerul şi bolile pulmonare cronice), înregistrează la nivel mondial cea mai mare rată de mortalitate, provocând peste 63% din decesele anuale. Din cele 36 de milioane de persoane care mor în fiecare an din cauza bolilor cronice netransmisibile, 14 milioane au vârsta sub 70 de ani, iar 80 % dintre cazuri au loc în ţările dezvoltate.
  • Publicat:
Bolile cronice netransmisibile -  “ucigaşii” secolului XXI

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, bolile cronice netransmisibile (bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare, diabetul, obezitatea, cancerul şi bolile pulmonare cronice), înregistrează la nivel mondial cea mai mare rată de mortalitate, provocând peste 63% din decesele anuale. Din cele 36 de milioane de persoane care mor în fiecare an din cauza bolilor cronice netransmisibile, 14 milioane au vârsta sub 70 de ani, iar 80 % dintre cazuri au loc în ţările dezvoltate.

Sub ameninţarea acestei probleme mondiale de sănătate, cu impact socio-economic major, la începutul lunii noiembrie 2012, statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au stabilit o agendă comună de combatere a celor mai frecvente boli cronice netransmisibile. 

Astfel, se vizează adoptarea unor acţiuni orientate, multisectoriale şi interstatale, obiectivul principal stabilit la nivel global fiind acela de a reduce cu 25 % numărul deceselor premature cauzate de bolile cronice netransmisibile, până în anul 2025.

Bolile cronice netransmisibile pot fi prevenite, iar impactul lor poate fi redus în mod semnificativ: acesta este mesajul pe care OMS doreşte să îl răspândească în lume.

„Ameninţarea bolilor cronice netransmisibile a ajuns la cote alarmante, de aceea trebuie să luăm atitudine în faţa acestei provocări. Monitorizarea pacienţilor cu boli cronice netransmisibile, informarea medicilor specialişti despre cum putem combate aceste afecţiuni şi cum putem adopta un management eficient pentru controlul lor constituie o prioritate”, a declarat preşedintele conferinţei, prof.univ.dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române.

“Cele mai recente statistici furnizate de International Diabetes Federation, cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, în 2012, arată o situaţie din ce în ce mai îngrijorătoare: la nivel mondial există 371 de milioane de persoane cu diabet, în România 1.500.000 de oameni suferă de această afecţiune, iar cifrele continuă să crească. Din păcate, mulţi nici nu ştiu că suferă de diabet. Sunt necesare acţiuni concrete din partea tuturor actorilor implicaţi în problematica bolilor cronice netransmisibile, iar a doua ediţie a acestui congres prestigios reprezintă un moment oportun de dezbatere şi informare între specialişti”, a declarat prof.univ.dr. Maria Moţa, preşedintele  Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Afecţiunile pulmonare cronice se numără, de asemenea, printre bolile cronice netransmisibile cu cel mai mare impact social şi economic”, a declarat prof.univ.dr. Florin Mihălţan, preşedintele interimar al Societăţii Române de Pneumologie.

Hipertensiunea arterială reprezintă principalul factor de risc pentru ateroscleroză, având contribuţia cea mai inportantă la creşterea morbi-mortalitaţii cardiovasculare. În România, prevalenţa hipertensiunii este încă foarte mare, de 40 %, deşi numărul persoanelor care se tratează şi îşi menţin sub control afecţiunea este în creştere (25%). Cu toate acestea, suntem departe de ceea ce înseamnă media europeană. De aceea, orice demers iniţiat în favoarea prevenţiei şi controlului acestei afecţiuni este benefic în primul rând pentru pacienţi”, a declarat prof.univ.dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune.
 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Elena Nistor
Elena Nistor este redactor colaborator al site-ului “Ce se întâmplă, doctore?”, articolele sale fiind dedicate sănătăţii şi sexualităţii. Temele pe care le abordează Elena Nistor se bucură de mare succes în rândul celor care îşi doresc să afle informaţii utile în ceea ce priveşte ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”