Primul ajutor în caz de degerături. Explică prof. dr. Olga Simionescu

Degerăturile pot afecta atât oamenii fără adăpost, pacienţii cu diabet zaharat, pacienţii cu diverse afecţiuni psihice cât şi cadrele militare sau alpiniştii.
28.01.2020 | Autor: Mădălina Drăgoi
Primul ajutor în caz de degerături. Explică prof. dr. Olga Simionescu

Degerăturile sunt leziuni care apar prin îngheţarea pielii şi a ţesuturilor subiacente. Atunci când temperatura de la nivelul cutanat este foarte scăzută, vasele dermale se contractă şi astfel se reduce foarte mult aportul de oxigen şi nutrienţi în zonele respective. Prof. Dr. Olga Simionescu, Şef secţie Dermatovenerologie I, Spitalul Clinic Colentina, medic primar dermato-venerologie, doctor în Ştiinţe medicale, prezintă măsurile de prim ajutor ce trebuie acordate unei persoane care a suferit degerături.

Cum se acordă primul ajutor în caz de degerături?

  • Pentru degerături pacientul trebuie scos urgent din mediul rece şi adus într-un mediu cald stabil.
  • În primul rând pacientul trebuie evaluat pentru afecţiuni mai severe asociate cu temperaturile scăzute, cum ar fi: hipotermia, traumatismele, deshidratarea, dezechilibrele hidroelectrolitice.
  • Hainele ude sau îngheţate trebuie îndepărtate, iar pacientul trebuie acoperit cu haine uscate şi călduroase.
  • Zonele afectate trebuie introduse în apă caldă (nu fierbinte), în jur de 37-40˚C pentru 30 minute.
  • Reîncălzirea este eficentă dacă ţesuturile îşi recapătă mobilitatea şi apare eritemul distal.
  • Se aplică vată între degetele degerate după ce au fost reîncălzite şi se acoperă cu bandaje largi, necompresive, pentru a preveni răcirea/reîngheţarea. Reîncălzirea poate fi un proces foarte dureros şi este recomandată administrarea de analgezice sau antiinflamatoare.
  • Consumul de lichide calde este de ajutor (ceai, cafea, supă).

Ce nu trebuie să faci în caz de degerături?

În primul rând, nu trebuie începută reîncălzirea dacă nu se poate face complet sau există risc de re-îngheţare, deoarece cicluri repetate de îngheţ-încălzire pot determina injurii tisulare severe.

Nu se masează viguros ariile degerate, ci se manipulează cu blândeţe.
Nu este recomandată utilizarea de căldură uscată: cuptor, sobă, semineu, surse calde de contact pentru că pot apărea arsuri ca urmare a sensibilităţii afectate.
Nu se sparg veziculele.

Nu se consumă alcool pentru reîncălzire.

Cum pot fi evitate degerăturile?

Degerăturile pot fi evitate prin limitarea timpului petrecut în exterior la temperaturi scăzute sau în condiţii de vânt, precum şi prin limitarea ariilor cutanate expunse direct la aerul rece. Dacă este necesar să fiţi afară pe frig sau vânt îmbrăcaţi-vă cu straturi: haine de corp de bumbac, călduroase şi geci/pantaloni groşi ce păstrează un strat de aer între exterior şi corp şi care sunt făcute din material termoizolant şi cu protecţie pentru vânt. Hainele trebuie sa fie comode, nu strâmte pe corp. Purtaţi două perechi de şosete şi asiguraţi-vă că încălţările sunt peste glezne şi rezistente la apă.

  • Utilizaţi căciuli sau cagule de ski care acoperă urechile, mănuşi, fulare.
  • Beţi multă apă şi nu consumaţi alcool.
  • Fiţi la curent cu prognoza meteo, informaţi pe cineva despre unde vă veţi afla/merge şi încercaţi să nu staţi pe loc prea mult.

Ce urmări pot avea pe termen lung degerăturile?

Pe termen lung degerăturile cresc sensibilitatea la frig în zonele afectate şi predispun la alte degerături la temperaturi mai mari sau timp de expunere mai scurt decât cel iniţial. Alte efecte pe termen lung sunt tulburările de sensibilitate locală (parestezii, furnicături, dureri, mâncărimi). Pentru degerăturile profunde riscurile sunt de pierdere ireversibilă a sensibilităţii şi autoamputaţii (pierderea definitivă a unui deget, de exemplu).

 Prof. Dr. Olga Simionescu, Şef secţie Dermatovenerologie I, Spitalul Clinic Colentina, medic primar dermato-venerologie, doctor în Ştiinţe medicale

prof dr Olga Simionescu

Cel mai nou articol Video: