Fertilizarea in vitro, risc de malformatii genetice la bebelusi

Pe langa satisfactiile pe care reproducerea asistata le aduce cuplurilor care se straduiesc ani de zile sa devina parinti, se pare ca exista si un revers al medaliei.
Fertilizarea in vitro, risc de malformatii genetice la bebelusi
Fertilizarea in vitro, risc de malformatii genetice la bebelusi

Pe langa satisfactiile pe care reproducerea asistata le aduce cuplurilor care se straduiesc ani de zile sa devina parinti, se pare ca exista si un revers al medaliei.

Expertii canadieni atrag atentia ca rezultatul demersurilor efectuate in clinicile de fertilizare este o rata mare a copiilor nascuti cu malformatii genetice.

Cercetatorii de la Ottawa Hospital, Ontario, au descoperit ca 3% dintre copiii conceptuti in urma metodelor de fertilizare asistata prezinta malformatii genetice, in timp ce din grupul bebelusilor conceputi normal, mai putin de 2% prezinta astfel de defecte.

Concluziile au fost trase dupa ce expertii au analizat dosarele medicale a 43.462 de copii conceputi natural, 298 de copii ale caror mame au urmat tratament pentru stimulare a ovulatiei, 173 copii conceputi prin inseminare intrauterina si a 319 copii conceputi prin fertilizare in vitro.

Cele mai multe malformatii apar la inima si intestine

2,9% dintre copiii conceputi prin diferite metode de fertilizare asistata au fost diagnosticati cu malformatii genetice fie din timpul vietii intrauterine, fie imediat dupa nastere. Cele mai multe cazuri au inclus defecte ale aparatului gastrointestinal, cardiovascular, ale musculaturii si ale scheletului.

Cu toate acestea, defecte majore ale tubului neural, precum spina bifida sau buza de iepure, nu s-au aratat in numar mai mare la acesti copii. Prin comparatie, doar 1,86% dintre cei nascuti pe cale naturala au prezentat defecte din nastere.

Fertilizarea in vitro, cea mai riscanta

Dintre metodele de fertilizare asistata, cercetatorii au descoperit ca cele mai multe probleme apar in cazul copiilor conceputi prin fertilizare in vitro (3,45%), urmati de copiii conceputi prin inseminare intrauterina (2,89%) si cei nascuti in urma tratamentelor de stimulare a ovulatiei (2,35%).

Totusi, oamenii de stiinta admit ca numarul de cazuri cercetate este mic, fiind foarte posibil ca intr-un grup mai extins rezultatele sa fi fost altele.

Varsta mamei ar putea influenta sanatatea micutilor

In afara metodelor de concepere, varsta mamei ar putea influenta aparitia malforamtiilor genetice la micuti.

Daca varsta medie in grupul mamelor care si-au conceput natural copiii a fost 29 de ani, varsta medie a femeilor care au apelat la metode de stimulare a ovulatiei a fost 32 de ani, 34 in cazul celor care s-au supus inseminarii artificiale, respectiv 35 – femeile care au apelat la fertilizarea in vitro.

Oamenii de stiinta admit ca pe langa modalitatea de concepere, si varsta mamei ar putea fi un factor care sa favorizeze aparitia malformatiilor genetice.