ADHD: cauze, simptome, tratament

ADHD sau tulburarea de hiperactivitate se manifestă prin deficit de atenţie, iar simptomele pot fi neatenţia, impulsivitatea şi hiperactivitatea.
  • Publicat:
  • Actualizat:
ADHD: cauze, simptome, tratament

ADHD reprezintă o tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenţie, o afecţiune cu simptome cum ar fi neatenţia, impulsivitatea şi hiperactivitatea. Simptomele diferă de la o persoană la alta. Atât copiii cât şi adulţii pot suferi de ADHD, dar întotdeauna simptomele sunt înrădăcinate în copilărie. Adulţii cu ADHD au probleme de gestionare a timpului, dificultăţi în stabilirea obiectivelor şi menţinerea unui loc de muncă.

ADHD: diagnostic

Lipsa de concentrare, hiperactivitatea (agitaţia la adulţi), comportamentul perturbator şi impulsivitate sunt frecvente în ADHD. Simptomele pot fi dificil de definit deoarece este greu să definim un prag normal, limită şi un punct de intervenţie necesar în cazul lipsei de concentrare, hiperactivităţii şi impulsivităţii.

În conformitate cu DSM-5 simptomele trebuie să fie prezente timp de şase luni sau mai mult într-un grad care mai ridicat faţă de alte persoane de aceeaşi vârstă, iar acestea trebuie să cauzeze probleme semnificative care funcţionează în cel puţin două planuri ale vieţii (de exemplu în plan social –  şcoală / locul de muncă şi acasă). Criteriile complete trebuie să fi fost îndeplinite înainte de vârsta de 12, în scopul de a primi un diagnostic de ADHD.

ADHD: tipuri

ADHD este împărţită în trei subtipuri:

• Predominant neatent
• Combinat
• Predominant hiperactiv-impulsiv

ADHD: simptome

Un copil cu ADHD de tip neatent are cele mai multe sau toate dintre următoarele simptome, cu excepţia situaţiilor în care aceste simptome sunt explicate mai bine de altă afecţiune psihiatrică sau medicală:

• uşor de distras, trece frecvent de la o activitate la alta
• dificultăţi în menţinerea concentrării pe o singură sarcină
• plictiseala după doar câteva minute, cu excepţia cazului în care realizează ceva cu adevărat plăcut
• dificultăţi în concentrarea atenţiei asupra organizării şi finalizării unei sarcini sau în învăţare
• reverie, confuzie uşoară şi mişcări lente
• dificultăţi în procesarea de informaţii cât mai repede şi exact
• greutate în urmarea instrucţiunilor
• probleme cu înţelegerea detaliilor minuţioase

Un copil cu ADHD tip hiperactiv-impulsiv are cele mai multe sau toate dintre următoarele simptome, cu excepţia situaţiilor în care aceste simptome sunt explicate mai bine de altă afecţiune psihiatrică sau medicală:

agitaţie permanentă
• discuţie non-stop
• nevoia de a fi în mod constant în mişcare
• dificultăţi în a face sarcini sau activităţi liniştite


• foarte nerăbdători, izbucnesc
• comentarii nepotrivite
• arată emoţiile fără reţinere şi acţionează fără a ţine seamă de consecinţe
• întâmpină dificultăţi în aşteptare pentru lucruri pe care le doresc sau de multe ori aşteptarea lor se transformă în jocuri
• de multe ori întrerup conversaţiile sau activităţile altor persoane

Persoanele cu ADHD de toate vârstele sunt mai susceptibile în a avea probleme cu abilităţile sociale, cum ar fi interacţiunea socială şi formarea sau menţinerea prieteniilor. Acest lucru este valabil pentru toate subtipurile. Aproximativ jumătate dintre copii şi adolescenţii care suferă de ADHD experimentează respingere din partea colegilor lor, comparativ cu 10-15% din copiii şi adolescenţii non-ADHD. Persoanele cu deficit de atenţie sunt predispuse la a avea dificultăţi în procesarea limbajului verbal şi non-verbal, ceea ce poate afecta negativ interacţiunea socială.

Cauzele ADHD nu sunt în totalitate cunoscute. Exsită o serie de studii care afirmă faptul că ADHD are baze genetice, dar cel mai adesea se consideră că rădăcinile acesteia sunt puse în educaţie şi societate (mediul în care individul trăieşte şi se dezvoltă).

ADHD: tratament

Drept tratament, pentru formele grave există tratament medicamentos. Cu toate acestea, experţii avertizează cu privire la stilul de viaţă care este un factor decisiv în dezvoltarea ADHD atât la adulţi cât şi la copii. De asemenea, terapiile comportamentale au un rol benefic, aducând un plus stilului de viaţă sănătos (dietă sănătoasă şi sport regulat).

Urmărește CSID.ro pe Google News
Bianca Poptean - Psiholog
Am scris peste 10 ani pentru Ce se întâmplă doctore, timp în care am realizat sute de articole, interviuri cu medici și specialiști în diverse domenii, materiale video, conferințe și emisiuni live. Mai mult, sunt mamă a doi băieți minunați care mi-au oferit ocazia să văd lumea prin ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”