Piftia nu este doar un preparat tradițional de sărbătoare, ci și o mâncare care poate fi reinterpretată modern, inclusiv în variantă de post. Fără carne, dar cu aceeași aromă bogată, piftia de post ridică însă o întrebare-cheie în bucătărie: când se adaugă usturoiul, pentru a nu deveni amar și pentru a-și păstra aroma? Răspunsul corect face diferența dintre o piftie banală și una reușită.
Potrivit G4food, indiferent că vorbim de piftie clasică sau de piftie de post, regula este clară: usturoiul nu se fierbe mult timp.
Pentru un gust echilibrat, usturoiul se adaugă spre finalul preparării, astfel încât să infuzeze zeama fără să-și piardă proprietățile aromatice. În rețetele rapide, inclusiv cele la multicooker, usturoiul este pus după fierbere, lăsat câteva minute în lichidul fierbinte.
Legumele se curăță și se taie bucăți mari. Se pun la fiert în apă rece, cu sare, piper boabe și foi de dafin. Se fierb la foc mic sau în multicooker până când lichidul devine aromat și ușor concentrat (30–40 de minute).
Legumele se scot, iar zeama se strecoară. Agar-agarul se adaugă conform instrucțiunilor (de regulă, dizolvat și fiert 1–2 minute). Acesta este elementul care înlocuiește colagenul din piftia clasică.
Usturoiul se adaugă la final, după ce focul a fost oprit.
Cățeii de usturoi se zdrobesc și se pun direct în zeama fierbinte. Vasul se acoperă și se lasă 5–10 minute la infuzat, fără fierbere. Astfel:
După infuzare, usturoiul se poate strecura sau lăsa, în funcție de preferințe.
Legumele se așază în boluri sau forme. Se toarnă zeama caldă peste ele, se lasă să ajungă la temperatura camerei, apoi se dau la frigider minimum 3–4 ore, până se încheagă complet.
Adăugarea usturoiului la final este un principiu folosit și în rețetele rapide moderne: aroma se păstrează, gustul este curat, iar preparatul rămâne elegant. În piftia de post, unde fiecare ingredient contează, usturoiul devine vedeta discretă care leagă toate aromele.
Citește și:
FOTO: Arhiva.