Untul și margarina au fost puse față în față timp de zeci de ani. Primul a fost criticat pentru cantitatea de grăsimi saturate, în timp ce margarina a fost promovată multă vreme drept alternativa vegetală mai bună pentru inimă. Medicul nutriționist Mihaela Bilic are însă o poziție foarte clară atunci când trebuie să aleagă între cele două: preferă untul.
„Oamenii buni, dar există untul, de ce să le dăm copiilor margarină sau brânză topită? Astea nu sunt alimente din categoria premium… Atâta timp cât există untul pe care-l face natura, părerea mea este că nu trebuie să mai inventăm altceva. Trebuie să mâncăm unt, pentru că untul este miraculos și atât”, spune Mihaela Bilic.
Nutriționista merge mai departe și recomandă folosirea separată a grăsimilor tradiționale: untul și uleiul.
„Nu le amestecăm și nu inventăm margarina între ele. Pentru că fiecare dintre ele are suficient de multe calități: mâncăm unt și mâncăm ulei. Ce face natura nu este periculos”, explică medicul.
Principala diferență dintre cele două începe chiar de la materia primă. Untul este un produs lactat, obținut prin baterea smântânii, proces prin care grăsimea din lapte este separată și concentrată. Un unt simplu are o listă foarte scurtă de ingrediente: smântână sau grăsime din lapte, uneori sare.
Margarina este o emulsie realizată în principal din uleiuri și grăsimi vegetale, apă și alte ingrediente necesare pentru obținerea gustului, culorii și consistenței dorite. Compoziția diferă însă considerabil de la un produs la altul.
Din acest punct de vedere, Mihaela Bilic preferă alimentul tradițional, cu o compoziție simplă.
Asta nu înseamnă însă că originea „naturală” face automat un aliment mai sănătos. Din punct de vedere nutrițional, contează tipurile de grăsimi, cantitatea consumată și dieta în ansamblu.
Untul furnizează în primul rând grăsimi și este un aliment foarte caloric. Conține și vitamina A, precum și cantități variabile de alte vitamine liposolubile.
Conținutul de vitamina D și vitamina K poate varia și nu este corect să considerăm orice unt o sursă importantă a acestora fără să verificăm produsul concret.
Margarinele pot fi, la rândul lor, fortificate cu vitamine, inclusiv vitaminele A și D. Prin urmare, comparația nu poate fi făcută exclusiv după criteriul „untul are vitamine, margarina nu”. Diferența importantă rămâne profilul grăsimilor.
Untul este bogat în acizi grași saturați. Consumați în exces, aceștia pot crește colesterolul LDL, unul dintre factorii implicați în dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
Din acest motiv, organizații precum American Heart Association recomandă limitarea grăsimilor saturate și înlocuirea unei părți a acestora cu grăsimi mono- și polinesaturate.
Așadar, faptul că Mihaela Bilic preferă untul în locul margarinei nu înseamnă că untul trebuie consumat fără limită.
O cantitate mică întinsă pe pâine este foarte diferită de folosirea zilnică a unor cantități mari la fiecare masă.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F08%2Funt.jpeg)
Aici trebuie făcută o precizare importantă. Margarina a căpătat o reputație foarte proastă mai ales din cauza grăsimilor trans produse prin hidrogenarea parțială a uleiurilor vegetale, folosite pe scară largă în trecut.
Acizii grași trans industriali cresc colesterolul LDL și îl pot reduce pe cel HDL, fiind asociați cu un risc cardiovascular crescut. Însă tehnologia alimentară s-a schimbat considerabil.
Multe margarine moderne nu mai folosesc uleiuri parțial hidrogenate și pot avea cantități foarte mici de grăsimi trans. De aceea, afirmația că orice margarină este automat plină de grăsimi trans nu mai este corectă.
De asemenea, nu există dovezi solide că margarina modernă este „greu de procesat de ficat din cauza compușilor sintetici”, astfel încât această afirmație nu poate fi folosită ca argument medical împotriva ei.
Răspunsul diferă în funcție de criteriul folosit. În opinia Mihaelei Bilic, alegerea este untul. Medicul preferă produsele alimentare simple și recomandă untul în locul margarinei, inclusiv în alimentația copiilor.
Dacă analizăm strict sănătatea cardiovasculară, răspunsul este însă mai nuanțat. Harvard T.H. Chan School of Public Health arată că alegerea unei margarine moi, fără grăsimi trans și bogate în grăsimi nesaturate poate fi preferabilă untului din perspectiva profilului lipidic.
Cu alte cuvinte, nu orice margarină este mai nesănătoasă decât orice unt. Contează enorm compoziția produsului.
O margarină moale bazată predominant pe uleiuri nesaturate este diferită nutrițional de o margarină tare, bogată în grăsimi saturate. La fel, faptul că untul este un produs tradițional nu elimină efectul grăsimilor saturate atunci când este consumat în exces.
Untul are însă un avantaj important pentru persoanele care urmează filosofia alimentară recomandată de Mihaela Bilic: este un produs simplu, familiar și poate fi folosit în cantități mici.
O porție modestă poate aduce gust și sațietate fără să transforme masa într-un exces caloric.
În final, dacă întrebarea este „ce alege Mihaela Bilic între unt și margarină?”, răspunsul este fără echivoc: untul.
Dacă întrebarea este care dintre cele două este întotdeauna mai sănătoasă pentru orice persoană, știința nutriției cere mai multă prudență. Untul trebuie consumat cu măsură din cauza grăsimilor saturate, iar margarina trebuie aleasă după etichetă și după tipul grăsimilor pe care le conține.
Mesajul Mihaelei Bilic rămâne însă simplu: dacă avem deja la dispoziție unt și ulei, medicul nu vede motivul pentru care acestea trebuie combinate într-un substitut. Pentru ea, între unt și margarină, câștigătorul rămâne untul.