Zilele acestea, mulți dintre noi am ales să ținem post, mai ales că ne aflăm în Săptămâna Mare, o perioadă de reflecție, liniște și curățare, inclusiv la nivel alimentar. De cele mai multe ori, postul presupune eliminarea alimentelor de origine animală și, pentru unii, chiar o simplificare a meselor zilnice.
În mod firesc, după o perioadă cu un regim mai restrictiv, urmează zilele de Paște, pline de bucate tradiționale, vizite în familie, tentații și, uneori, excese alimentare.
Această tranziție poate fi un șoc pentru corp, mai ales dacă revenirea la alimentația obișnuită se face brusc, cu mese bogate, porții mari și combinații grele. Pentru a evita disconfortul digestiv, oboseala sau stările neplăcute care pot umbri bucuria sărbătorilor, e important să învățăm cum să ne ascultăm corpul și cum să menținem echilibrul alimentar chiar și în mijlocul festinului pascal.
Postul, mai ales cel ținut pe o perioadă mai lungă, cum este cel al Paștelui presupune de cele mai multe ori eliminarea completă a alimentelor de origine animală și simplificarea meselor. Deși pentru unii această perioadă poate fi percepută ca o pauză sau ca un exercițiu de disciplină alimentară, este important să înțelegem și implicațiile nutriționale și metabolice ale unui astfel de regim.
Fără o planificare atentă, lipsa proteinelor complete, a grăsimilor de calitate și a nutrienților esențiali (precum vitamina B12, fierul sau acizii grași omega-3) poate duce la dezechilibre. Aceste carențe afectează în special persoanele cu afecțiuni hormonale, autoimune sau metabolice, unde stabilitatea alimentară este esențială. În plus, multe dintre produsele de post din comerț sunt ultraprocesate și pot susține inflamația, nu o reduc, contrar percepției generale.
Așadar, atunci când alegem să ținem post, e important să o facem informat și cu grijă față de nevoile reale ale corpului. Postul nu este o soluție universală de „curățare” și, pentru anumite persoane, poate chiar amplifica simptomele sau dezechilibrele existente.
Trecerea de la o alimentație bazată pe legume, cereale și mâncăruri ușoare la mese bogate în carne, ouă, lactate, alcool și deserturi concentrate poate suprasolicita întreg sistemul digestiv. Organe precum ficatul, bila și pancreasul sunt puse la muncă intensă, ceea ce poate genera:
Este important să înțelegem că organismul nu are nevoie să „compenseze” pentru ce a lipsit în post. El are nevoie de stabilitate, ritm și echilibru, nu de un val de alimente dense și greu de digerat.
Chiar dacă masa de Paște e o tradiție, corpul nostru nu are calendar și nu înțelege sărbătorile așa cum le înțelegem noi. El funcționează pe baza nevoilor reale, de sațietate, de digestie ușoară, de energie și de siguranță internă.
Paștele este, în esență, o sărbătoare a luminii, a renașterii și a reechilibrării. Este un moment ideal să ne reamintim că hrănirea nu este doar despre calorii, ci despre grijă, moderație și prezență. Putem învăța să ne bucurăm de mesele tradiționale fără a le transforma într-un maraton alimentar. Nu e nevoie să ne refuzăm plăcerea, dar nici să ne pedepsim corpul cu exces. Bucuria vine din gust, nu din cantitate.
În loc de concluzie, sărbătorile nu sunt despre cât mâncăm, ci despre cum ne simțim. Iar un corp care se simte respectat, ascultat și hrănit cu moderație este un corp care poate susține bucuria, nu o blochează. Revenirea după post e un moment delicat, transformă-l într-o ocazie de reconectare cu tine, nu într-o sursă de stres digestiv.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F04%2Felena.andreeaolaru_1741821481_3586981030283960000_356768711-1200x1200.jpg)
FOTO: Shutterstock