Sarea și țigările – cum afectează inima? Explică dr. Ana Maria Balahura

Auzim des despre cât de nefaste sunt pe termen lung efectele tutunului și ale excesului de sare din alimentație asupra inimii. Însă ce se întâmplă mai exact în organism atunci când avem exces de sare și fumăm? Dr. Ana Maria Balahura, medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgență Floreasca, secretarul Grupului de Lucru HTA din cadrul Societății Române de Cardiologie.

CSÎD: De ce sarea trebuie redusă?

Dr. Ana Maria Balahura: Consumul crescut de sare s-a dovedit a avea un impact extrem de nefavorabil asupra bolilor cardiovasculare. Este bine cunoscută asocierea cu hipertensiunea arterială prin creșterea retenției de apă în organism și consecutiv apariția unui volum circulator crescut. Mai mult s-a dovedit că sarea (sodiul) induce creșterea masei ventriculului stâng al inimii, rigidizarea vaselor de sânge, alterarea funcției renale și a răspunsului sistemului nervos simpatic prin declanșarea proceselor inflamatorii în exces și a stresului oxidativ la nivel celular.

Recomandări

Ai boli de inimă? Un medic cardiolog îți spune ce poți mânca pentru sănătatea cordului

Boli de inimă frecvente la copii

Atenție la consumul de sare din fiecare zi căci afectează inima

CSÎD: Câtă sare putem consuma?

Dr. Ana Maria Balahura: Un pacient hipertensiv trebuie să consume cel mult 2-2,4 g de sare pe zi. Un adult sănătos nu trebuie să depășească 5 gr de sare pe zi, pe când în România, în multe familii, se consumă 20gr/zi! Acest lucru se întâmplă chiar fără să știm pentru că sarea se găsește în multe condimente pe care le adăugăm în mâncare și în semipreparate sau snacksuri pe care cu plăcere le consumăm pe tot parcursul zilei. Există chiar o cantitate de sare și în fructele și legumele neprocesate în vreun fel. Prin urmare adaosul voluntar de sare în alimente ar trebui eliminat.

De ce fumătorii riscă probleme de sănătate cu inima?

CSÎD: De ce fumatul afectează sănătatea inimii?

Dr. Ana Maria Balahura: Tutunul este indiscutabil asociat cu creșterea riscului de moarte, provocând peste 12% din decesele adulților de peste 30 de ani în lume. Pe lângă toxicitatea directă asupra sistemului respirator, fumatul declanșează și cascada bolilor cardiovasculare atât pentru consumatorul direct de țigarete, cât și pentru asa-zișii fumători pasivi. În urma arderii țigaretelor rezultă compuși toxici precum monoxidul de carbon, hidrocarburile policicline aromatice, nicotina și metalele grele și oxizii acestora. În primul rând acestea afectează celulele care căptușesc vasele de sânge și influențează metabolismul lipidic, care vor favoriza formarea zidului de ateroscleroză.

Prin vasele îngroșate va fi adus către organe din ce în ce mai puțin oxigen, efectele traducându-se cel mai frecvent prin infarct miocardic și accident vascular cerebral. Suplimentar, nicotina eliberată din țigări va stimula sistemul nervos simpatic, cu secreția consecutivă a hormonilor numiți catecolaminelor (adrenalina și noradrenalina). Acești hormoni sunt responsabili din toate timpurile de reacțiile tip „luptă sau fugă” și asemănător unui stres continu vor duce la creșterea frecvenței bătăilor cardiace și creșterea tensiunii arteriale – toate acestea manisfestându-se în realitate într-un moment de „comfort” – după fumatul unei țigarete.