Paradox: 30-40% din veniturile românilor se duc pe alimente, 50% din mâncare este aruncată la gunoi

16.10.2020 | Paula Rotaru
Paradox: 30-40% din veniturile românilor se duc pe alimente, 50% din mâncare este aruncată la gunoi

De Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare, celebrată anual la 16 octombrie, ne îndreptăm din nou atenția asupra fenomenului risipei alimentare, cu impact pe termen lung asupra societății.

Potrivit unui chestionar online realizat recent, la întrebarea: „Ce faci cu mâncarea care îți rămâne în frigider, neconsumată?”, 3 din 4 respondenți au menționat că o aruncă, un obicei de consum tot mai întâlnit în special în mediile urbane, în timp ce doar un sfert dintre aceștia spun că au grijă să o consume integral sau să o doneze.

Conform unui raport al Comisiei Europene, citat în „Ghidul de consum și păstrare a alimentelor”, realizat de echipa Food Waste Combat în 2020, românii cheltuie între 30% și 40% din venituri pe alimente, comparativ cu media de circa 10% în Uniunea Europeană.

Tot datele din ghidul Food Waste Combat arată că între 33% și 50% din mâncarea pe care o cumpărăm ajunge să fie aruncată.

De asemenea, până la 50% din totalul risipei alimentară este produs de consumatorii individuali din orașe, potrivit aceleiași surse.

Risipa alimentară: o chestiune economică, ecologică și etică

Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. Reprezintă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și apă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor.

Pentru fiecare kilogram de alimente produse, sunt eliberate în atmosferă 4,5 de kilograme de CO2, potrivit unui raport al Comisiei Europene.

Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice și de mediu ridicate, ci și consecințe etice. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriți.

Conform Eurostat, 55 de milioane de persoane (9,6% din populația UE) nu își permiteau, în 2014, o masă de calitate o dată la două zile.

Ce puteți face în calitate de consumator

Prima măsură pe care o puteți lua în calitate de consumator este să reduceți shoppingul la doar două zile pe săptămână sau chiar o zi. În acest mod, veți avea timp să consumați produsele deja cumpărate, să verificați, înainte de a face noi cumpărături, alimentele pe care le dețineți (și să nu le cumpărați de 2 ori) și să faceți o listă realistă cu produse, în funcție de numărul membrilor familiei și a prezenței acestora acasă. Așa veți câștiga timpul alocat pentru transport, cumpărături, stat la coadă și veți economisi bani!

Alte strategii pentru reducerea risipei alimentare:

  • verificați datele și asigurați-vă că înțelegeți semnificația etichetelor
  • depozitați alimentele conform indicațiilor de pe pachet
  • puneți alimentele noi pe raftul din spate al frigiderului/dulapului
  • folosiți resturile alimentare
  • congelați alimentele