Oana Trifu: Ce se întâmplă când scoți glutenul din alimentație

 Zi de zi ne întâlnim cu glutenul atunci când consumăm produse cu gluten: pâine, produse de patiserie, pizza, paste, biscuiți. Și totuși multe persoane deși nu suferă de boala celiacă se plâng că nu tolerează bine produsele cu gluten. Despre gluten, ce se întâmplă dacă scoatem glutenul din alimentație am stat de vorbă cu Oana Trifu expert în schimbarea stilului de viață, absolvent al facultății de medicină și al cursului Food and Nutrition in Health and Wellbeing la Harvard Extension School în 2017.

CSÎD: De ce a devenit glutenul un ”bau-bau”?

Oana Trifu: Mărturisesc că mi-ai dat de gândit la întrebarea asta. Nu știu să pun degetul pe momentul exact în care am început să ne ferim de gluten. Însă timeline-ul ar fi cam așa: zi de zi apar tot mai multe persoane cărora mâncarea nu le pică bine într-un fel sau altul. Merg pe la diverși doctori, caută cauza pentru care nu se simt bine și li se spune că sunt sănătoși tun. Așa că, în cele din urmă încep să testeze diverse alimente pe cont propriu.

Recomandări

Oana Trifu: Glutenul este „magia” care face pâinea moale și pufoasă

Prăjitura cu mălai și portocale, fără gluten – un desert delicios și simplu de făcut

Se recomandă să avem o alimentație echilibrată

CSÎD: Ce consecințe ar putea avea asta?

Oana Trifu: Ca o notă de subsol, n-aș recomanda nimănui să facă asemenea experimente pe cont propriu pentru ca sub diverse diete de eliminare ies la suprafață tot soiul de alergii și sensibilități iar simptomele pot fi periculoase sau în cel mai bun caz deranjante. Așadar, o vizită la alergolog poate asigura susținere în acest proces.

La ce renunță oamenii: carne, lactoză, gluten

CSÎD: De obicei, ce alimente se scot din alimentație?

Oana Trifu: Ca să revenim la povestea noastră. Persoana respectivă încearcă diverse variante: fără carne, fără lactoză, fără gluten (sau chiar fără cereale în general). Și descoperă că în unele variante se simte mai bine decât în altele. Și pentru că suntem în povestea cu glutenul, să presupunem că persoana respectivă, a scos glutenul din alimentație și se simte mai bine.

CSÎD: Ce îmbunătățiri ar putea apărea dacă se elimină glutenul?

Oana Trifu: Nu se mai balonează, are mai multă energie, poate slăbește cele câteva kilograme cu care se lupta de luni bune.

De ce unii se simt mai bine când limitează cantitatea de gluten?

CSÎD: Care ar fi explicația?

Oana Trifu: Prima, cea mai puțin probabilă dar și cea mai gravă (prin urmare trebuie luată în calcul în prima clipă) este alergia la gluten. Pentru alergie există teste specifice, un diagnostic clar și recomandarea de a evita cu desăvârșire orice urmă de gluten. Majoritatea însă constată că au un test negativ la celiachie și nu mai înțeleg nimic.

Unele persoane pot avea sensibilitate la gluten non-celiacă

CSÎD: De ce se simt ei bine eliminând glutenul dacă testul e negativ?

Oana Trifu: Eu cred că există mai multe posibile explicații:

– sensibilitate la gluten non-celiacă (NCGS) – sistemul imun reacționează la prezența glutenului însă nu pe calea anticorpilor din celiachie ci pe alt drum, mai blând

– eliminând glutenul, au eliminat multe din alimentele grupate sub denumirea de FODMAP.

De altfel, există un studiu realizat în 2013 de Biesiekiersk et al. care fix asta a demonstrat: un grup de persoane cu sensibilitate „auto-diagnosticată” la gluten s-a dovedit a fi, de fapt, intolerant la aceste molecule FODMAP.

Alimentele pe care le consumăm pot fi sărăcite în nutrienți

CSÎD: Ce altă variantă ar mai fi să ne simțim mai bine fără gluten deși testele medicale nu arată că am avea intoleranță la această proteină din cereale?

Oana Trifu: În cele din urmă, a treia variantă este o supărare mai veche de-a mea și ține de calitatea produselor pe care le consumăm. Cereala pe care o mănânc eu astăzi nu este la fel cu cereala pe care o consuma bunica în tinerețe. Suntem puși în fața cu o situație fără precedent în istoria oamenirii: suntem supraalimentați dar subnutriți. Mâncăm alimente sărăcite de nutrienți, stropite (uneori necontrolat, mai ales dacă vorbim despre produsele vândute de țărani prin piețe) cu diverse substanțe în cantități necorespunzătoare și crescute într-un pământ secătuit de minerale (dacă avem noroc să fi văzut pământ planta respectivă). Iar după toate astea, ne mai mirăm dacă organismul se răzvrătește când primește acel produs?