Micul dejun la români şi pericolul iminent al obezităţii

Se spune ca la micul dejun sa fim egoisti, pranzul sa-l impartim cu prietenii, iar cina sa o dam dusmanilor. Insa noi, cu ritmul nebun de trai, am ajuns sa sarim peste masa care ne asigura energia pentru urmatoarele 12 ore.
Micul dejun la români şi pericolul iminent al obezităţii

Aşa suntem noi, mâncătorii de mic dejun ai secolului XXI. Ori ştergem definitiv această masă din programul nostru, ori o consumăm cam fără control – pe scaunul de metrou, pe holul firmei, dar cel mai des, lângă tastatura noastră cea de toate zilele. De pildă, a mea mănâncă de fiecare dată mai multe cereale ca mine. Iar tastele D şi M sunt sătule până la blocare.

Se spune că la micul dejun să fim egoişti, prânzul să-l împărţim cu prietenii, iar cina să o dăm duşmanilor. Însă noi, cu ritmul nebun de trai, am ajuns să sărim peste masa care ne asigură energia pentru următoarele 12 ore şi în acelaşi timp, mare parte din necesarul nutriţional recomandat.
Statisticile ne spun că aproape jumătate dintre români nici nu vor să audă de micul dejun, masa sănătăţii, aşa cum o numesc medicii. Şi tot statisticile ne arată şi faptul că obiceiul meselor în familie dispare treptat, într-o viaţă din ce în ce mai alertă.

Aveţi 10 minute? Pentru voi…

Am fost în toate taberele. A celor care au sărit peste masa principală a zilei (da, da, chiar aşa este considerată). A celor care au mâncat-o automat în faţa unui monitor. A celor care şi-au găsit timpul într-o dimineaţă grăbită să pună castroanele cu cereale pe masă şi să îşi cheme partenerul să se aşeze. În uralele nutriţioniştilor din lumea largă aş alege oricând, oriunde, varianta 3.
Am avut chiar curiozitatea să îmi măsor porţia mâncată la masă, departe de e-mail, cu cea înfulecată în grabă, on-line. Prima era mai mică, iar eu, culmea, mai sătulă.

Găsesc explicaţia într-un studiu nou-nouţ de la Universitatea din Birmingham care tocmai a demonstrat că persoanele care sunt distrate în timpul meselor – de televizor, navigare pe internet, citit, discuţii aprinse – şi nu sunt deloc atente la ce şi câte alimente consumă, vor fi mult mai tentate să consume gustări nesănătoase la scurt timp după ce se ridică de la masă.

Pentru că deşi au mâncat porţii mari se vor simţi… înfometaţi. Ideal este să ne concentrăm pe ce mâncăm, pe gust, pe texturi, pe aspect, pentru că, deşi nu o ştim, avem o aşa numită memorie alimentară. Aceasta, susţin cercetătorii, ne influenţează deciziile culinare de după mese – când hotărâm ce să mai ronţăim ne raportăm inconştient la informaţiile nutriţionale ale ultimei mese. Pe care dacă n-am savurat-o deloc, nici măcar nu o vom lua în seamă înainte să dăm iama în gustări. Mesele (cu atât mai mult prima dintre ele) de care ne bucurăm cu adevărat sunt până la urmă cheia unei siluete potrivite şi a unei sănătăţi bune.

O porţie de stare de bine, la prima oră

Când mi s-a terminat ultima relaţie, iubitul meu mi-a reproşat (şi) că am uitat să mă bucur de lucrurile mărunte cu el – că, de pildă, nu îi mai prepar cerealele cu iaurt şi miere pe care să le savurăm liniştiţi, cot la cot, dimineaţa. De o vreme le mâncam zorită, parcă bătută pe spate, cu cel mai bun prieten al meu, Wi-Fi.

Culmea, fata a cărei scenă preferată în filmele americane era cea din bucătăria luminoasă cu toată familia strânsă la micul dejun, ajunsese să facă asta.

Vă provoc şi mă provoc să redescoperim mesele tihnite, care ne aduc atâtea beneficii. Nu spun că micul dejun pe tastatură nu este soluţia dacă ne aleargă timpul, dar este, să o recunoaştem, răul cel mai mic dintre două rele – a nu mânca deloc dimineaţa şi a mânca pe cea mai mare fugă.

De ce să nu încercăm şi varianta cu adevărat bună, măcar 3, hai 4, dintre cele 7 dimineţi?  

 

Andra Nastase
Andra Nastase

Nascuta intr-o familie cu bunici iscusite la gatit, din ale caror maini ieseau prajituri demne de Cartea Recordurilor categoria Gusturi Divine, inzestrata cu un metabolism extrem de capricios, a se citi lenes, si indragostita de tot ce inseamna delicatesa pe lumea asta, Pofticioasa ... citește mai mult

Cel mai nou articol Video:
Dan Zaharescu, director executiv ARPIM: importanța accesului rapid la medicamente de ultimă generație