Vas

Canal în care circulă sângele sau limfa.

Vasele limfatice sunt canale ce au ca funcţie drenarea lichidului interstiţial situat între celulele organelor, limfa. Ele completează acţiunea venelor. Capilarele limfatice, care iau naştere în organe, se unesc în vase din ce în ce mai mari, apoi se adună la un loc pentru a forma canalul toracic. De altfel, pe traiectul vaselor limfatice, sunt eşalonate mici structuri care intervin în apărarea imunitară, ganglionii limfatici.

Vasele limfatice pot fi inflamate (limfangită), obturate ca efect al unei parazitoze (filarioza) sau printr-o compresie, îndeosebi ganglionară sau tumorală, ori chiar invadate de celule canceroase (limfangită carcinomatoasă).

Vasele sangvine sunt arterele, arteriorele, capi­larele sangvine, venulele şi venele.

Arterele sistemice (care iau naştere din aortă) conduc sângele oxigenat provenit din ventriculul stâng al inimii până la muşchi şi diferitele organe pentru a le aduce oxigen şi substanţe nutritive. Ele se împart în multiple arteriole, apoi într-o infinitate de capilare la nivelul cărora se efec­tuează schimburile dintre sânge şi celule. Pornind in sens invers de la celule, capilarele se unesc pentru a forma venule, care la rândul lor converg pentru a constitui vene de calibru din ce în ce mai mare.

Ansamblul venelor sistemice se varsă în venele cave superioară şi inferioară, care se varsă în auriculul drept, aducând astfel inimii sângele care a pierdut o parte din oxigenul său în contact cu celulele.

In mod analog, artera pulmonară, pornită din ventriculul drept, se împarte în două ramuri mari, care, la rândul lor, dau naştere unor ramuri din ce în ce mai mici, conducând sângele dezoxigenat spre cei doi plămâni. Arteriorele pul­monare se împart, la rândul lor, într-o infinitate de capilare, la nivelul cărora se efectuează, între sânge şi aerul alveolelor pulmonare, schimburile gazoase care permit oxigenarea sângeluli şi eliminarea dioxidului de carbon. Capilarele pulmonare se unesc pentru a forma venele, apoi vene de calibru mai mare care converg spre cele patru vene pul­monare, care se varsă în auriculul stâng.

Vasele pot fi sediul micilor dilataţii (anevrisme), tumorilor (angioame), cheaguri (tromboze), unor căi de comunicaţie anormale (fistule arteriovenoase), inflamaţii (angeite, capilarite, tromboflebite), unor depuneri grăsoase (aterom).

Vezi Circulaţie sangvină, Sistem limfatic.