Priapismul (erecţie prelungită, dureroasă): simptome, cauze, tratament

Priapismul (erecţie prelungită, dureroasă): simptome, cauze, tratament
Sursa foto: 123rf.com

Priapismul este o afecţiune care afectează bărbaţii cu vârsta peste 30 de ani şi care constă în erecţia prelungită, pe durata mai multor ore (peste 4 ore), care poate fi dureroasă şi nu este neapărat cauzată de stimularea sexuală. Persoanele care suferă de anemie cu celule în seceră (anemie falciformă sau siclemie) sunt mai expuse riscului de a dezvolta această afecţiune, dar sunt şi alte cauze care o pot favoriza, inclusiv anumite medicamente. În lipsa unui tratament adecvat, priapismul poate duce la disfuncţii erectile permanente.

Priapismul: simptome

Priapismul poate fi ischemic sau nonischemic, iar simptomele includ:

  • Erecţie care durează mai mult de 4 ore (atenţie, aceasta este o urgenţă medicală!)
  • Durere de penis (numai în cazul priapismului ischemic)
  • Penis erect, dar nu rigid

Priapismul ischemic poate fi, la rândul lui, recurent, situaţie în care, cel mai frecvent, cauza implicată este anemia cu celule în seceră, o afecţiune moştenită pe cale genetică.

Erecţia prelungită, fără stimulare sexuală, poate duce la lezarea permanentă a nervilor din zona penisului, ceea ce favorizează impotenţa.

Cauze

În cazul priapismului, circulaţia sângelui către penis este crescută, chiar dacă stimularea sexuală lipseşte. Acest lucru poate fi cauzat de:

  • Anemia cu celule în seceră (peste 40% dintre persoanele cu această afecţiune se confruntă cu priapism)
  • Leucemie
  • Mielom multiplu
  • Talasemie
  • Consum excesiv de alcool
  • Abuz de droguri (cocaină, marijuana)
  • Medicamente precum antidepresive, alfa-blocante, antianxiolitice, anticoagulante etc.
  • Intoxicaţia cu monoxid de carbon
  • Boli metabolice (gută, amiloidoză)
  • Cancere la nivelul penisului
  • Muşcătura speciei de păianjen văduva-neagră
  • Leziuni la nivelul penisului, pelvisului sau perineului

Diagnostic

Deşi ambele forme de priapism au simptome similare, medicul trebuie să facă anumite teste pentru a determina cu exactitate tipul acestei afecţiuni, astfel încât să recomande cel mai eficient tratament. Uneori, diagnosticul de priapism poate fi stabilit doar pe baza simptomelor şi a examinării fizice a pacientului. Sunt însă şi situaţii când alte teste sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului, precum:

  • Analize de sânge pentru măsurarea nivelului de celule roşii şi plachete sangvine (trombocite)
  • Teste toxicologice
  • Teste cu ultrasunete (ecografia Doppler)
  • Presiunea oxigenului din sângele penian
  • Angiografie pelviană
  • CT/IRM pelviană

Priapismul: tratament

Tratamentul priapismului diferă în funcţie de forma afecţiunii.  În cazul priapismului ischemic, principala abordare constă în eliminarea excesului de sânge din penis, metodă care ameliorează durerea şi opreşte temporar erecţia involuntară. Un alt tratament constă în injecţiile peniene cu substanţe care atrofiază vasele de sânge ce alimentează penisul şi le dilată pe cele care transportă sângele de la penis către restul corpului.

Dacă aceste metode nu dau rezultate, medicul poate recomanda intervenţia chirurgicală pentur restabilirea circulaţiei sangvine în zona penisului.

În cazul priapismului nonischemic, tratamentul nu este întotdeauna necesar, deoarece episoadele de erecţie prelungită pot dispărea de la sine şi nu cauzează durere. Aplicarea compreselor reci poate ajuta la eliminarea erecţiei nedorite.

Dacă priapismul este recurent, medicul poate recomanda administrarea unor decongestionante sau a unor comprimate pe bază de hormoni pentru reducerea fluxului sanguin către penis.

În cazul în care priapismul este o consecinţă a unei afecţiuni mai grave, precum anemia cu celule în seceră, leucemia, mielomul multiplu etc., tratamentul va viza cauza, nu efectul.

Autor: Paula Rotaru

Surse: medicinenet.com, medicalnewstoday.com, healthline.com, mayoclinic.org

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Tags:
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica