Pediculoza pubiană: cauze, simptome, tratament, prevenţie

Pediculoza pubiană: cauze, simptome, tratament, prevenţie

Ce este pediculoza pubiană

Pediculoza pubiană este o infecţie cauzată de păduchi laţi sau lăţei, cu aspect lăţit, turtit, ca de crab, care fac parte din specia Phthirus pubis. Majoritatea infecţiilor de acest tip se transmit pe cale sexuală, dar există şi situaţii, mai rare ce-i drept,  când păduchii pot fi transmişi prin intermediul lenjeriei de pat, hainelor sau prosoapelor contaminate.

Pediculoza pubiană este localizată în zona organelor genitale, dar se poate extinde şi în alte părţi ale corpului acoperite de păr des, precum pieptul, axila, barba, mustaţa, scalpul, sprâncenele sau genele.

Mâncărimea în zona intimă este principalul simptom ce poate ridica suspiciunea de pediculoză pubiană, însă există şi alte semne care pot indica acest diagnostic.

Pediculoza pubiană: simptome

Cel mai comun simptom al infecţiei cu păduchi laţi este pruritul (mâncărimea) în zona genitală, care se poate intensifica în timpul nopţii, ca urmare a substanţelor iritative din saliva parazitului. Păduchii laţi nu sunt uşor de observat cu ochiul liber deoarece au dimensiuni reduse, de maximum 2 mm, dar sunt cazuri când pacienţii sesizează prezenţa acestora sau a ouălor (lindini) cu ajutorul unei lupe.

Păduchii adulţi au şase picioare (cele din spate sunt mai mari, de unde şi denumirea de păduchi cu aspect de crab) şi o culoare gri-maronie, iar ouăle au formă ovală şi o culoare alb-gălbuie, ataşându-se de rădăcina firului de păr.

Alte simptome ale pediculozei pubiene pot fi:

  • Pete mici de culoare albăstruie în zona contaminată (acestea apar după ce parazitul se hrăneşte cu sânge)
  • Inflamaţii în zona genitală, apărute din cauza scărpinatului excesiv
  • Prezenţa unei pudre fine de culoare neagră sau maro închis pe lenjeria de corp (materialul de dejecţie al păduchilor)

În lipsa unui tratament adecvat, pediculoza pubiană poate cauza complicaţii precum: apariţia unor furuncule în zona genitală, dar nu numai (ca urmare a infecţiei stafilococice survenite pe fondul leziunilor cauzate de scărpinat), impetigo (o afecţiune dermatologică de natură stafilococică sau streptococică), blefarită (inflamaţie a marginii pleoapelor) , conjunctivită (inflamaţia membranei conjunctive care căptuşeşte globul ocular şi pleoapele), keratită epitelială etc.

Pediculoza pubiană: cauze

Cauza pediculozei pubiene este infecţia cu Pthirus pubis, o specie de păduchi laţi, a cărei singură gazdă este omul. Aceşti paraziţi se hrănesc cu sângele uman, ataşându-se de piele cu ajutorul unor picioarelor din spate, care au rolul unor cârlige.

Păduchii laţi preferă zona pubiană acoperită de păr des, dar şi alte localizări, precum spatele, barba, mustaţa, scalpul, axila, sprâncenele sau genele. Aceştia se înmulţesc prin lindini (ouă), care sunt depuse la baza firului de păr şi eclozează în aproximativ 7-10 zile, dar pot rămâne în această stare chiar şi o lună, până găsesc o gazdă.

Paraziţii se transmit prin contact sexual (vaginal, anal, oral), însă prezervativul nu protejează împotriva transmiterii acestora! De asemenea, păduchii pot fi transmişi şi prin folosirea în comun a anumitor obiecte infestate, precum lenjeria de pat sau de corp, prosop etc.

Spre deosebire de purici, păduchii laţi nu pot sări, zbura sau înota, dar se pot căţăra pe firele păr.

Pediculoza pubiană: diagnostic

Diagnosticul de pediculoză pubiană se stabileşte pe baza simptomelor prezentate de pacient (mâncărime, pete pe piele, iritaţii etc.). De asemenea, la examenul clinic, medicul va folosi o lampă Wood (cu lumină UV) pentru a observa păduchii adulţi sau ouăle acestora în regiunea suspectată (zona genitală, axile, sprâncene, gene, piept, barbă etc.).

Chiar dacă simptomele sugerează o infecţie cu păduchi laţi, cel mai probabil medicul va recomanda şi efectuarea altor teste suplimentare, pentru excluderea unor diagnostice precum sifilisul, gonoreea, chlamydia, herpesul genital HIV – s-a constatat că, în peste 30% din cazuri, persoanele cu pediculoză pubiană suferă şi de alte boli cu transmitere sexuală.

Pediculoza pubiană: tratament

Tratamentul pediculozei pubiene constă în folosirea unor loţiuni sau şampoane speciale care conţin substanţe active ce acţionează împotriva Pthirus pubis – permethrin 1%, piretrină şi piperonyl butoxide, malathion 0,5%, lindane şi/sau ivermectin (ultimele două substanţe sunt contraindicate în timpul sarcinii). Aceste loţiuni necesită o singură aplicare sau, în cazul în care atacă doar paraziţii adulţi, poate fi necesară reaplicarea ei la 4-7 zile, pentru distrugerea ouălor.

Dacă păduchii sau ouăle acestora sunt localizate în zona oculară, se va folosi un unguent oftalmic pe bază de parafină, care „sufocă” paraziţii, recomandat de medic.

Pediculoza pubiană: prevenţie

Pentru a evita răspândirea păduchilor la alţi membri ai familiei sau reinfestarea, se recomandă decontaminarea hainelor şi a lenjeriei de pat la temperaturi înalte şi abstinenţa sexuală pe durata tratamentului.

De asemenea, se recomandă aspirarea prafului din locuinţă, spălarea podelelor şi a colţurilor din casă cu o substanţă dezinfectantă şi folosirea unor spray-uri speciale care distrug paraziţii şi ouăle acestora.

Autor: Paula Rotaru

Surse: medicalnewstoday.com, iusti.org, healthline.com

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica