Insomnia primară: cauze, simptome, tratament

Insomnia primară: cauze, simptome, tratament

Insomnia primară: definiţie

Insomnia primară constă în dificultatea iniţierii sau menţinerii somnului, sau un somn neodihnitor, care durează mai puţin de 6 ore. Acest tip de insomnie nu este consecinţa unor afecţiuni psihice sau boli de altă natură, ci apare din cauza stresului sau a oboselii exagerate. Uneori nu poate fi identificată o cauză a insomniei, motiv pentru care se numeşte insomnie idiopatică. Somnolenţa în timpul zilei, dificultăţile de concentrare sau de memorare, roşeaţa ochilor şi iritabilitatea sunt principalele simptome ale insomniei primare.

Deşi insomnia primară poate fi tratată cu medicamente, acestea pot avea reacţii adverse, motiv pentru care se recomandă, în schimb, anumite schimbări în stilul de viaţă, care pot ameliora simptomele neplăcute.

Insomnia primară: simptome

Insomnia primară prezintă atât simptome fizice, cât şi la nivel psihologic. Printre acestea se numără:

  • Oboseala excesivă în timpul zilei
  • Epuizarea
  • Dureri musculare, în special la nivelul mâinilor sau picioarelor
  • Căzături frecvente
  • Tensiune arterială crescută
  • Sistem imunitar slăbit
  • Predispoziţie la infecţii
  • Greutate excesivă
  • Palpitaţii
  • Glicemie oscilantă
  • Dificultăţi de concentrare şi memorare
  • Iritabilitate şi schimbări bruşte de dispoziţie
  • Anxietate
  • Depresie
  • Lipsa de motivaţie sau de energie

Insomnia primară: cauze

Insomnia primară este determinată, în principal, de o perioadă stresantă, marcată de evenimente cu impact negativ asupra persoanei respective, cum ar fi sarcinile suplimentare la serviciu, relaţiile tensionate cu şeful, despărţirea de partenerul de viaţă, un deces al unei persoane dragi.

De asemenea, insomnia primară poate fi şi o consecinţă a stilului de viaţă dezechilibrat, marcat de consum de alcool sau de alimente grase, cafea, tutun etc. Alte cauze ale insomniei primare pot fi condiţiile necorespunzătoare din dormitor (lumină, zgomot, temperatură), butonarea telefonului sau exerciţiile fizice intense realizate cu scurt timp înainte de a merge la culcare.

Insomnia primară: diagnostic

Pentru a stabili diagnosticul de insomnie primară, un medic va examina clinic pacientul, va nota simptomele pe care acesta le resimte, istoricul său medical, dar şi al familiei sale. De asemenea, poate recomanda o investigaţie numită polisomnografie, care se utilizează în scopul depistării tulburărilor de somn şi care se practică doar într-un centru de somnologie.

Polisomnografia are în vedere mai multe aspecte electrofiziologice, cum ar fi activitatea electrică a creierului, nivelul oxigenului din sânge, ritmul cardiac şi respirator, mişcările involuntare ale globilor oculari şi ale membrelor inferioare apărute în timpul somnului.

O altă analiză care ar putea fi indicată este testul de latenţă multiplă a somnului, care măsoară gradul de somnolenţă diurnă excesivă sau atacurile de somnolenţă diurnă. De asemenea, testul relevă timpul de care are nevoie persoana respectivă pentru a adormi.

Insomnia primară: tratament

Tratamentul medicamentos al insomniei primare oferă doar o ameliorare temporară a simptomelor şi poate avea chiar unele reacţii adverse, precum amnezie temporară, risc de cădere, tulburări de vedere, gură uscată, retenţie urinară, confuzie, halucinaţii etc.

De asemenea, somniferele, antidepresivele, stimulentele receptorilor de melatonină, sedativele nu sunt indicate femeilor însărcinate, persoanelor care suferă de apnee obstructivă în somn, afecţiuni renale, hepatice sau pulmonare.

Din acest motiv, tratamentul cu medicamente nu este recomandat decât pe termen scurt şi în doze mici, numai în cazul în care măsurile de ameliorare a simptomelor şi de prevenţie nu au efect.

Insomnia primară: prevenţie

Măsurile de prevenţie şi ameliorare a simptomelor insomniei primare constau în:

  • Evitarea consumului de cafea, ciocolată, ceai negru/verde cu 4-6 ore înainte de culcare
  • Evitarea exerciţiilor fizice intense cu scurt timp înainte de culcare
  • Limitarea stresului prin practicarea meditaţiei, exerciţiilor yoga, mindfulness
  • Evitarea privitului la televizor sau computer cu 1-2 ore înainte de culcare
  • Menţinerea unui dormitor curat, aerisit, cu o temperatură optimă
  • Evitarea consumului de alimente grase, picante, bogate în proteine la ceas de seară
  • Evitarea consumului de alcool seara
  • Renunţarea la fumat sau evitarea fumatului înainte de culcare
  • Evitarea episoadelor de somn din timpul zilei
  • Trezirea şi culcarea la ore cât mai fixe
  • Evitarea administrării de diuretice cu 4-6 ore înainte de culcare
  • Consumul de alimente uşoare, bogate în triptofan, un aminoacid care susţine producţia de melatonină, hormonul somnului, cu 1-2 ore înainte de culcare, cum ar fi: un pahar cu lapte cald, o banană, 100 de grame de carne de curcan la grătar, o mână de nuci sau câteva smochine
  • Consumul unei căni de ceai de sunătoare, lavandă sau floarea-pasiunii

Autor: Paula Rotaru

Surse: emedicinehealth.comhealthengine.com

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. SC TITLURI QUALITY S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Tags: