Hipopituitarismul (deficit de hormoni hipofizari): cauze, simptome, tratament

Hipopituitarismul (deficit de hormoni hipofizari): cauze, simptome, tratament

Ce este hipopituitarismul

Hipopituitarismul este o afecţiune endocrină caracterizată prin pierderea totală sau parţială a funcţiei hipofizei (glanda pituitară). Hipofiza este situată la baza creierului şi are rolul de a produce opt hormoni cu diverse funcţii în organism, de la stimularea creşterii osoase până la eliberarea hormonilor tiroidieni care controlează metabolismul.

Aceşti hormoni produşi de glanda pituitară sunt:

  • Hormonul adrenocorticotrop  (ACTH) – stimulează producţia de cortizol şi glanda corticosuprarenală, crescând concentraţia sangvină de adrenalină şi noraderenalină
  • Hormonul antidiuretic (ADH) –  are rol în menţinerea tensiunii arteriale şi reglează retenţia de apă a corpului
  • Hormonul de stimulare foliculară (FSH) – ajută la dezvoltarea foliculilor ovarieni la femei şi la producerea spermei la bărbaţi
  • Hormonul de creştere (GH) – stimulează creşterea celulelor în organism, conducând la creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor
  • Hormonul luteinizant (LH) – este o gonadotropină care stimulează şi acţionează asupra gonadelor, respectiv ovarele şi testiculele, având un rol important în procesele legate de sistemul reproducător (pubertate, menstruaţie, fertilitate)
  • Oxitocina – are un rol important în producerea contracţiilor din timpul travaliului, stimulează lactaţia şi poate influenţa inclusiv comportamentul 
  • Prolactina  – un hormon implicat în stimularea lactaţiei, reglarea apetitului şi imunităţii
  • Hormonul de stimulare tiroidiană (TSH) – are rolul de a regla cantitatea de hormoni tiroidieni eliberaţi de glanda tiroidă în sânge

Hipopituitarismul survine atunci când unul sau mai mulţi dintre hormonii mai sus amintiţi nu sunt secretaţi în cantităţi corespunzătoare, iar simptomele diferă în funcţie de tipurile de hormoni deficitari.

Hipopituitarismul: simptome

Semnele şi simptomele hipopituitarismului se dezvoltă şi se înrăutăţesc de regulă treptat, fiind deseori vagi sau ignorate luni de-a rândul. În alte cazuri însă, simptomele pot debuta brusc, fiind moderat-severe.

În cazul în care unul sau mai multe dintre simptomele descrise mai jos apar brusc şi sunt însoţite de o durere puternică de cap (cefalee) şi pierderea vederii, adresaţi-vă de urgenţă medicului! Această stare medicală poartă numele de apoplexie pituitară şi este o urgenţă neurochirurgicală cauzată de sângerarea unui adenom hipofizar, care poate duce la insuficienţă hipofizară, caracterizată prin dereglarea metabolismului lipidic, creşterea colesterolului, a tensiunii şi îmbătrânirea prematură a cordului şi a vaselor de sânge.

Iată ce simptome pot apărea, în funcţie de tipul de deficitul de hormoni:

Simptome deficit de hormon adrenocorticotrop:

Simptome deficit de hormon antidiuretic:

Simptome deficit de hormon de creştere:

  • Oboseală
  • Slăbiciune musculară
  • Exces de grăsime corporală
  • Statură mică
  • Letargie

Simptome deficit de hormon luteinizant şi de stimulare foliculară:

Simptome deficit de hormon de stimulare tiroidiană:

  • Astenie fizică
  • Creştere în greutate
  • Piele uscată
  • Constipaţie
  • Intoleranţă la frig
  • Extremităţi (mâini, picioare) reci

Simptome deficit de prolactină:

Hipopituitarismul: cauze

Hipopituitarismul poate avea o sumedenie de cauze, unele mai grave, altele care pot fi controlate. Sunt însă şi situaţii când cauza hipopituitarismului rămâne necunoscută.

Printre cauzele frecvent întâlnite ale hipopituitarismului amintim:

  • Tumori la nivelul glandei hipofize
  • Accidente sau intervenţii chirurgicale la nivelul capului
  • Radioterapia la nivelul capului sau gâtului
  • Accidentul vascular cerebral ischemic nonhemoragic
  • Hemoragia cerebrală sau la nivelul glandei hipofize
  • Anumite medicamente (chimioterapice, corticosteroizi)
  • Hipofizita limfocitară (inflamaţia glandei hipofize)
  • Meningita
  • Tuberculoza
  • Sifilisul
  • Sarcoidoza
  • Histiocitoza cu celule Langerhans
  • Hemocromatoza
  • Sindromul Sheehan (distrugerea sau necroza glandei hipofize ca urmare a hemoragiei puternice din timpul naşterii)

Hipopituitarismul: diagnostic

După examenul clinic şi evaluarea istoricului medical, medicul poate solicita efectuarea unor teste de sânge pentru determinarea nivelului anumitor hormoni hipofizari.

De asemenea, pot fi necesare şi alte investigaţii suplimentare, în funcţie de rezultatele testelor de sânge, cum ar fi: testele dinamice sau de stimulare hormonală (se verifică secreţia hormonilor hipofizari după administrarea unor medicamente specifice), CT/RMN (IRM) cerebral, radiografia mâinii şi a îmcheieturii (pentru determinarea densităţii osoase) sau consultul oftalmologic (indicat în cazul în care se suspectează existenţa unei tumori pituitare care afectează globul ocular).

Hipopituitarismul: tratament

Hipopituitarismul se tratează la endocrinolog, care va institui un tratament hormonal sau chirurgical (în cazul unei tumori), pe baza rezultatelor obţinute în urma investigaţiilor diagnostice.

Tratamentul presupune în principal terapie de substituţie hormonală pe termen lung, monitorizarea nivelurilor hormonale şi ajustarea dozelor de hormoni, în funcţie de evoluţia stării de sănătate.

Astfel de medicamente/injecţii au la bază: corticosteroizi, levotiroxină, testosteron, estrogen sau o combinaţie între acestea, somatotropină şi gonadotropină. În cazul unei tumori pituitare poate fi recomandată intervenţia chirurgicală de eliminare a acesteia, care poate restabili echilibrul hormonilor hipofizari. 

Autor: Paula Rotaru

Surse: mayoclinic.org, healthline.com

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. SC TITLURI QUALITY S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.