Guşă simplă endemică (coloidă) sau sporadică (netoxică): simptome, cauze, tratament

Guşă simplă endemică (coloidă) sau sporadică (netoxică): simptome, cauze, tratament

Ce este guşa simplă

Guşa simplă reprezintă o hipertrofie (creştere în dimensiune) a tiroidei de natură benignă, care nu este asociată tulburărilor tiroidiene – precum hipo sau hipertiroidia – şi afecţiunilor maligne ale acestui organ. Cea mai frecventă cauză a guşei simple este deficitul de iod din alimentaţie, tulburările congenitale care pot împiedica absorbţia iodului  sau anumite alimente guşogene (broccoli, conopidă, varză) şi diverse medicamente antipsihotice sau antiaritmice, cum ar fi litiul sau amiodarona.

Umflarea tiroidei este principalul simptom al guşei simple, care poate fi însoţită uneori de manifestări precum dificultăţi respiratorii sau la înghiţire, tuse seacă, răguşeală, îngroşarea vocii sau senzaţia permanentă de nod în gât.

În funcţie de prevalenţa acestei afecţiuni, guşa simplă poate fi endemică/coloidă sau sporadică/netoxică. Forma este considerată endemică (coloidă) atunci când apare la peste 10% din populaţie, iar cauza este deficitul de iod. Cele mai cunoscute zone în care există deficit de sodiu sunt Asia, Africa Centrală, America Latină şi anumite regiuni din Europa.

În cazul formei sporadice, cauza nu este complet cunoscută, dar pot fi incriminaţi factori de risc precum moştenirea genetică, sexul şi vârsta (boala afectează în special femeile peste 40 de ani), consumul insuficient de iod, perioadele cu necesar crescut de hormoni tiroidieni (pubertatea, sarcina, alăptarea) şi anumite medicamente.

Tratamentul guşei simple constă, de regulă, în administrare de iod radioactiv şi/sau hormoni tiroidieni. Uneori poate fi necesară intervenţia chirurgicală, în special atunci când simptomele îngreunează procesul respirator sau când pacienta doreşte să scape de acest inconvenient inestetic.

Guşa simplă netoxică sau coloidă: simptome

Guşa simplă este adesea asimptomatică în stadiile de debut, afecţiunea progresând lent, pe parcursul mai multor ani. Ulterior, manifestările determinate de creşterea în volum a glandei tiroide (nu de nivelurile anormale de hormoni tiroidieni) survin pe fondul compresiei ţesuturilor înconjurătoare şi pot cuprinde:

  • Creşterea în volum a tiroidei
  • Dificultăţi respiratorii (dispnee)
  • Tuse seacă
  • Wheezing (zgomot şuierător al respiraţiei)
  • Tulburări de înghiţire (disfagie)
  • Dilatarea venelor gâtului
  • Ameţeală
  • Răguşeală/îngroşarea vocii
  • Senzaţie de nod în gât (globus hystericus)
  • Rareori durere (în cazul în care survine o hemoragie în interiorul unui nodul)

Guşa simplă netoxică sau coloidă: cauze

Cauza principală a guşei simple netoxice este deficitul de iod, un mineral care ajută la creşterea şi dezvoltarea corporală şi la desfăşurarea normală a circuitelor metabolice. Doza zilnică recomandată de io diferă în funcţie de vârstă, astfel:

  • 110 micrograme pentru sugari între 0-6 luni
  • 130 mcg pentru sugari între 7-12 luni
  • 90 mcg pentru copii între 1-8 ani
  • 120 mg pentru copii între 9-13 ani
  • 150 mcg pentru adulţi peste 19 ani
  • 220 mcg pentru femeile însărcinate
  • 290 mcg pentru femeile care alăptează

Cele mai bune surse de iod sunt: alimentele marine (peştele marin, crustaceele, untura de peşte), sarea şi apa potabilă îmbogăţită cu iod.

Însă carenţa de iod poate fi cauzată şi de diverse alimente aşa-zise guşogene, care conţin substanţe numite tiocinaţi ce blochează preluarea iodului de către tiroidă. Exemple de astfel de alimente: varza, broccoli, gulia, varza de Bruxelles, ridichile, hreanul, napul etc. Totuşi, având în vedere că astfel de alimente prezintă numeroase efecte benefice, se recomandă consumul lor la aburi, deoarece această metodă de gătit duce la scăderea concentraţiei de tiocinaţi.

Printre alte cauze şi alţi factori de risc ce pot determina guşa simplă amintim:

  • Anumite medicamente (litiu, amiodaronă, antitiroidiene de sinteză, fenilbutazonă, propiltiouracil, aminoglutetimide etc.)
  • Diverse afecţiuni ereditare care împiedică sintetizarea hormonilor tiroidieni (dishormonogeneza tiroidiană)
  • Dezechilibrele hormonale de la pubertate, din timpul sarcinii sau alăptării, menopauză
  • Istoricul familial de afecţiuni tiroidiene
  • Sexul feminin (raport 10:1 femei versus bărbaţi)
  • Lipsa de fier, seleniu
  • Fumatul
  • Stresul
  • Iradierea capului şi a gâtului în copilărie

Guşa simplă netoxică sau coloidă: diagnostic

Diagnosticul de guşă simplă se stabileşte pe baza examenului local (inspecţia şi palpare a gâtului), a testelor de laborator (TSH, T3, T4) şi a ultrasonografiei tiroidiene.

În cazul guşei endemice, nivelurile TSH-ului sunt uşor mai ridicate, T4 este puţin mai scăzut decât media, iar T3 nu prezintă modificări sau este uşor ridicat.
Uneori este necesară măsurarea nivelului anticorpilor antitiroidieni, mai ales dacă se suspectează o cauză de natură autoimună.

Ultrasonografia tiroidiană permite vizualizarea în întregime a tiroidei şi a nodulilor, dimensiunea şi localizarea acestora, forma lor, vascularizaţia şi textura. În situaţiile în care guşa este foarte voluminoasă şi creează presiune pe ţesuturi sau organe, poate fi indicat examenul RMN sau CT toracic.

Biopsia de aspiraţie cu ac fin şi examenul citologic reprezintă tehnici extrem de eficiente în evaluarea nodulilor tiroidieni, ajutând la stabilirea cu precizie a diagnosticului şi a tratamentului ce trebuie urmat.

Guşa simplă netoxică sau coloidă: tratament

Tratamentul guşei simple diferă în funcţie de cauza acesteia. În cazul unui deficit de iod se impune corectarea nivelului acestuia, prin creşterea consumului de sare iodată, alimente bogate în iod şi limitarea consumului de alimente guşogene.

Dacă deficitul de iod nu este cauzat de regimul alimentar şi nu se cunoaşte etiologia guşei simple, poate fi necesar tratamentul cu levotiroxină, care reduce dimensiunea tiroidei, dar creşte riscul de hipotiroidie şi fibrilaţie atrială.

În situaţia în care fenomenul de compresie este sever şi ridică probleme de ordin respirator sau atunci când pacienta doreşte să scape de umflătura inestetică, poate fi indicat tratamentul chirurgical – tiroidectomie bilaterală subtotală, lobectomie totală unilaterală plus lobectomie subtotală contralaterală (procedura Dunhill) sau tiroidectomie totală – urmat de dozarea periodică a TSH-ului şi terapia cu levotiroxină.

Cea mai eficientă metodă de prevenţie a guşei simple endemice constă în administrarea de comprimate cu iod şi consumul de sare iodată şi alte alimente bogate în acest mineral.

Autor: Paula Rotaru

Surse: msdmanuals.com, empendium.com, www.uclahealth.org

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica