Cancerul de sân: tipuri, cauze, simptome, tratament

Descriere generala

Cancerul de san este o afectiune in care celulele canceroase (sau maligne) se dezvolta necontrolat la nivelul tesutului sanului (de regula in ducte – tuburile care transporta laptele catre mamelon – sau in lobuli – glandele care produc laptele). Este cel mai frecvent tip de cancer intalnit la femei si principala cauza de deces.

Cancerul de san: tipuri

De cele mai multe ori, cancerul mamar este clasificat in doua tipuri: neinvazive si invazive.
Cancerul mamar neinvaziv sau carnerul de carcinom in situ este localizat in ductele sanului. Nu se poate depista la palparea sanului, ci la o mamografie.
Cancerul mamar invaziv se extinde si in afara sanului. Cea mai comuna forma de cancer mamar este cancerul mamar ductal invaziv, care se dezvolta la nivelul celulelor de la nivelul ductelor.

Alte tipuri de cancer mamar includ cancerul mamar lobular invaziv, cancerul mamar inflamator si Boala Paget a sanului. Din nefericire, cancerul mamar invaziv se poate raspandi la alte regiuni ale corpului.

cancer de san

Cauze si factori de risc in cancerul de san

O cauza exacta a aparitiei acestui tip de cancer nu se cunoaste. Studiile arata ca varsta inaintata si hormonii feminini au un rol important in aparitia acestui tip de cancer. Este frecvent intalnit la femeile trecute de 50 de ani.

Factori de risc

Este greu de spus de ce unele femei pot dezvolta cancer de san si altele nu. Exista factori de risc pe care ii poti schimba, dar si unii in fata carora nu poti face nimic.

  • Varsta – 8 din 10 femei pot face cancer mamar dupa implinirea varstei de 50 de ani.
  • Istoricul din familie – daca exista cazuri semnalate in familie, rudele de grad unu si doi, riscul de a dezvolta acest tip de cancer este foarte mare.
  • Nodul sau diagnostic precedent de cancer mamar – daca in trecut ati avut cancer mamar sau modificari de celule canceroase neinvazive la nivelul ductelor mamare ori anumite tipuri de noduli pot creste riscul de a dezvolta cancer.
  • Densitatea sanilor – femeile care au un tesut mamar mai dens pot avea risc mai mare de a dezvolta aceasta boala.
  • Prima menstruatia la o varsta precoce (mai mica de 12 ani)
  • Radioterapia la nivelul sanilor sau toracelui
  • Tratamente cu estrogen
  • Varsta inaintata la nasterea primului copil
  • Supraponderabilitate si obezitatea
  • Dieta bogata in grasimi
  • Consumul bauturilor alcoolice

Simptomele cancerului de san

Cel mai frecvent simptom este depistarea unui nodul nedureros la nivelul sanului sau axilei.

Alte simptome sunt modificari ale formei si marimii sanului, modificarea pielii de pe sani (pata de culoare sau cute), scurgeri la nivelul mameloanelor, modificari ale mameloanelor (fie ca vorbim de retractii, fie de inversii), aparitia crustelor la nivelul mamelonului etc.

Autoexaminarea sanilor

Fiecare femeie trebuie sa fie constienta de importanta autoexaminarii sanilor, o modalitate importanta pentru a depista boala intr-o faza incipienta. Autoexaminarea sanilor trebuie sa faca parte din rutina saptamanala. Cu cat va examinati mai corect, cu atat veti ajunge sa va cunoasteti mai bine corpul si veti depista imediat orice modificare aparuta la nivelul sanilor si axilelor.
Examinati-va dupa perioadele de ciclu menstrual, atunci cand sanii sunt mai putin durerosi si mai putin sensibili la atingere. Daca simtiti un nodul de consistenta tare sau cu textura unei gramezi de nisip, mergeti la medic pentru un consult de specialitate.

Investigatii radioimagistice si de laborator

Dupa examinarea sanilor, medicul specialist va poate cere sa faceti una sau mai multe teste si proceduri dupa cum urmeaza:
• Mamografia – Dupa implinirea varstei de 40 de ani, mergeti anual sau o data la doi ani pentru aceasta explorare radiologica a sanilor
• Ecografia – Femeile sub 40 de ani au sani cu o densitate mai mare, de aceea mamografia nu este relevanta in stabilirea diagnosticului. O ecografie va arata orice nodul sau anomalie prezente.
• Biopsia – Recoltarea unei probe de tesut mamar si testarea ei in laborator pentru a vedea daca certifica existenta celulelor canceroase sau nu. Se mai poate face o biopsie la nivelul ganglionilor limfatici de la nivelul axilelor pentru a vedea daca au fost sau nu afectati. Tot in categoria biopsiei intra si: 1) aspiratia cu acul – care poate testa o proba din celulele mamare pentru depistarea cancerului, dar si pentru a drena un chist benign; 2) punctia – se recolteaza o proba de tesut din nodulul mamar; 3) biopsia asistata de vacuum
• Tomografia computerizata

Alte teste comune de laborator includ hemoleucograma si analizele biochimice sangvine (cum ar fi transaminazele), analiza markerilor tumorali CA 15-3 si CEA.

Diagnosticul de cancer de san

Cu cat este depistat mai devreme, cu atat cancerul mamar poate fi tratat mai usor si cu rezultate mai bune.

Diagnosticul cancerului de san implica trei etape:
– examinarea clinica (consultul medical)
– examinarea radiologica (din cele mentionate anterior)
– examinarea histopatologica (biopsia)

Prima si cea mai comuna metoda de depistare a cancerului mamar este autoexaminarea si prezentarea imediata la medic odata ce ai constatat aparitia unui nodul sau a unor formatiuni anormale. Daca sunt suspiciuni de cancer mamar, se vor face urmatoarele teste: ecografia mamara, mamografie (dupa 40 de ani), RMN, biopsie mamara.

Ce inseamna stadiul cancerului?
Combinatia intre dimensiunea tumorii si invadarea tesuturilor invecinate, implicarea tesuturilor invecinate, a ganglionilor limfatici si metastaza duce la clasificarea formei de cancer intr-unul din stadii. In functie de acest stadiu medicii evalueaza riscurile si stabilesc tratamentul pacientului. Cu cat stadiul este mai mic, cancerul este mai putin avansat si sansele de vindecare sunt mai mari.

Conduita terapeutica in cancerul de san

Tratamentul cancerului de san include interventia chirurgicala care poate fi mastectomie (sau extirparea sanului), extirparea nodulilor mamari cu pastrarea sanului. Alte tratamente sunt radioterapia, chimioterapia, terapia hormonala.

Tratamentul combina, de obicei, metode de interventie care:
– actioneaza asupra cancerului la nivel local (precum chirurgia si radioterapia)
– actioneaza asupra celulelor canceroase din tot corpul, prin intermediul terapiilor sistemice (precum chimioterapia, terapia hormonala, etc)
Terapiile specifice tratarii cancerului au beneficii, riscuri si contraindicatii specifice, iar medicul oncolog va stabili cele mai bune optiuni.

Evolutie, Complicatii, Profilaxie

Controalele regulate la medicul oncolog, chirurg ori la medicul de familie sunt obligatorii dupa oricare dintre formele de tratament efectuat.

In primii trei ani dupa diagnosticare, pacienta va merge la control la fiecare 3-6 luni, iar in urmatorii doi ani va merge de doua ori pe an, urmand ca dupa trecerea celor 5 ani de la diagnostic, vizita la medic sa fie facuta o data pe an. Pentru mai multa siguranta, pentru a fi siguri ca nu a mai ramas nici o celula canceroasa in organism, chiar daca este extirpata toata zona afectata, este bine ca tratamentul sa cuprinda chiar si o combinatie intre radioterapie, chimioterapie si terapie hormonala.
Extirparea ambilor sani reduce riscul de cancer de san la aproximativ 90% dintre femeile care au un istoric in familie.

Recomandari medicale

Depistat în stadii incipiente, cancerul de san poate fi vindecat in procent foarte mare.

Este bine sa evitati sa luati in greutate. Obezitatea creste riscul de cancer mamar, mai ales dupa instalarea menopauzei. Consumati legume si fructe, cereale integrale si renuntati, pe cat posibil, la grasimi si bauturi carbogazoase. Consumati alcool cu moderatie, renuntati la fumat, faceti miscare in fiecare zi.

Foto: 123rf.com

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Dr. Andreas Vythoulkas - Medic obstetrică-ginecologie cu specializare în infertilitate
Dr. Andreas Vythoulkas este medic specialist obstetrică-ginecologie, cu competențe în infertilitate, laparoscopie, ecografie, histeroscopie, colposcopie. Absolvent al Masteratului în cadrul Clinicii Genesis din Atena, sub coordonarea Doctorului Pantos, Dr. Vythoulkas a dobândit expertiză și ...
citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Intervențiile ginecologice laparoscopice: „Sunt multe paciente care cer la câteva ore după să plece acasă, pentru că nici nu se simt operate”