Scarlatina: simptome, perioadă de incubație, complicații şi tratament

Scarlatina: simptome, perioadă de incubație, complicații şi tratament

Scarlatina este o boală infecto-contagioasă acută, dată de diferite tulpini toxigenice de Streptococ B hemolitic de grup A(SBHGA),  mai rar C sau G. Streptococul B hemolitic este o bacterie Gram pozitivă, cu structură complexă. Componentele structurale ale streptococilor de grup, A, C, G, şi diferitele substanţe eliberate de aceştia sunt răspunzătore de mecanismul de apariţie al bolii.

Scarlatina: semne, perioadă de incubație, simptome

Perioada de incubaţie este de 1-4 zile. „Debutul bolii este brusc, cu febră, frisoane, angină faringiană (durere de gât), adenopatii latero-cervicale bilaterale, dureroase la palpare, cefalee, mialgii, dureri abdominale, greaţă sau vărsături.  Erupţia caracteristică, numită şi exantem,  apare la aproximativ 12-48 de ore de la apariţia febrei, într-un singur puseu. Iniţial, apare la nivelul gâtului şi se extinde spre torace şi extremităţi – la nivelul plicilor de flexiune. Este micropapuloeritematoasă, aspră, nepruriginoasă’’, spune medicul pediatru Cătălina Crintea pentru Ce se întâmplă, doctore?

În general, păleşte după aproximativ 24-48 de ore de la apariţie. „La inspecţia cavităţii bucale se observă mucoasa faringiană de culoare roşu aprins, amigdale hiperemice, hipertrofice cu depozite purulente. Mucoasa palatină este edematiată, hiperemică. Ciclul linugal este obligatoriu şi se caracterizează în prima zi  prin depozite albicioase ce se detaşază uşor, se mai numeşte şi limbă de porţelan.

În zilele următoare apare descuamarea progresivă a limbii de la exterior spre interior, până în a 4 a zi când limba este total dezepitelizată, limba zmeurie. Din a 5 a zi începe reepitelizarea, ca în ziua a 7 să ajungă să aibă aspect lăcuit sau limbă de pisică. După aproximativ două săptămâni revine la normal’’, adaugă specialistul

Convalescenţa începe dupa terminarea ciclului lingual, durează 2-3 săptămâni, perioadă în care pot apărea complicaţiile.

Tipuri de scarlatină

Formele clinice se pot împărţi în două categorii. „După evoluţia bolii: forme atipice, cu erupţie şi simptomatologie discretă, formă medie şi formă malignă, cu evoluţie fulminantă, stare toxică, şoc septic şi chiar deces.  După poarta de intrare pot fi: faringiană, cutanată, post partum sau post abortum – rară in zilele noastre’’, mai spune medicul pediatru Cătălina Crintea.

Complicaţiile scarlatinei

Complicaţiile sunt cele imediate: adenite, adenoflegmoane regionale, diseminări la distanţă, pneumonii, abcese pulmonare, micardită, hepatita toxică, nefrita, meningita , encefalita,  artrita.

„Printre complicaţiile tardive se numără reumatismul articular acut – rar în zilele noastre, glomerulonefrita poststreptococică, eritemul nodos, purpura Henoch- Shonlein.

Monitorizarea clinică, prin examenul clinic, şi cea biologică, prin sumarul de urină, probele de sânge, toate acestea au scăzut incidenţa complicaţiilor serioase’’, mai spune medicul pediatru Cătălina Crintea.

Scarlatina: factorii de risc

Incidenţa maximă este în sezonul rece, toamna târziu, iarna şi primăvara. „Afectează copiii din grupa de vârstă 1-10 ani. Rar, poate să apără la cei sub vârsta de un an, deoarece aceştia prezintă în sânge anticorpi protectori de la mamă şi lipsa receptorilor specifici. După vârsta de 10 ani, scade vertiginos incidenţa bolii, majoritatea copiilor au formată imunitatea durabilă, pe viaţă, prin dezvoltarea de anticorpi specifici antitoxinici. Apare în focare familiale şi de colectivitate, unde nu sunt respectate regulile de igienă corespunzătoare”, subliniază medicul pediatru.

Calea de transmitere este aerogenă, prin picăturile nazofaringiene sau contactul direct cu obiectele contaminate. Aglomeraţia şi măsurile de igienă deficitare sunt principalele cauze ale apariţiei bolii Sursa infecţiei este bolnavul de scarlatină sau de angină streptococică şi purtătorii asimptomatici de streptococi.

Cauzele apariţiei scarlatinei

Poarta de intrare este cel mai frecvent faringiană, dar există situaţii rare când infecţia pătrunde în organism pe cale cutanată sau conjunctivală. Odată pătruns în organism, SBHGA eliberează una dintre toxinele pirogenice, A, B sau C, răspunzatoare de erupţia caracteristică din scarlatină, dar şi de expresia sistemică a bolii: greaţă, vărsături, dureri abdominale, febră, cefalee.

Cum se stabileşte diagnosticul

Diagnosticul se stabileşte în funcţie de datele epidemiologice, contactul cu persoana diagnosticată cu scarlatină sau purtător dovedit de Sterptococ B hemolitic de grup A, C sau G. Contează lipsa infecţiei în antecedente.

„Datele clinice se stabilesc în urma unui examen clinic general, care evidenţiază febra, disfagie, faringe roşu ca flacăra, amigdale inflamate cu depozite purulente, adenopatii cervicale dureroase,  vărsături, dureri abdominale, erupţie cutanată.

Datele de laborator sun reprezentate de hemoleucograma cu formulă leucocitară,  probe inflamatorii pozitive, exudat faringian pozitiv pentru Streptococi Beta hemolitici. Titrul ASLO nu este util în faza acută a bolii. Este o analiză utilă, în scop diagnostic, când se suspicionează o complicaţie tardivă’’, mai spune medicul pediatru Cătălina Crintea.

Scarlatina: tratament

Tratamentul corect se stabileşte de către medic, în urma unui consult clinic general. „Tratamentul este alcătuit din  antibioticoterapie, în cura de 7-10 zile şi de tratamentul simptomelor. Antibioticul de elecţie este penicilina. În cazul persoanelor alergice sau în funcţie de indicaţiile medicului, se pot administra macrolide, cefalosporine sau asocierea de acid clavulanic plus amoxicilină.

Tratamentul simptomatic este reprezentat de antipiretice: panadol, nurofen, metamizol. În formele sever, ce necesită internare, se poate administra corticoterapie şi imunoglobuline standard’’, mai spune specialistul.

Regimul alimentar, repausul la domiciliu şi aplicarea regulilor de igienă de bază, toate acestea fac parte din tratamentul corect al scarlatinei.

Cum poate fi prevenită scarlatina

  • Igiena colectivităţilor şi testarea periodică a personalului.
  • Respectarea tratamentului corect şi complet. Izolarea la domiciliu a cazurilor uşoare:  minim 7-10 zile.
  • În caz de contact, efectuarea de exudat faringian.
Actualizat: 2022

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Simona TUDORACHE
Simona Tudorache este jurnalist şi redactor al site-ului "Ce se întâmplă, doctore?", având în portofoliu articole şi interviuri cu medici, nutriţionişti şi specialişti în activitate fizică. De asemenea, Simona Tudorache este preocupată şi de zona de lifestyle sănătos, intervievând vedete ...
citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Intervențiile ginecologice laparoscopice: „Sunt multe paciente care cer la câteva ore după să plece acasă, pentru că nici nu se simt operate”