Viitorul îngrijirii: cosmetica regenerativă

Posibilitatea de regenerare celulară a preocupat lumea ştiinţifică dintotdeauna, însă studiul ei obiectiv a debutat abia la începutul secolului trecut, cercetătorii determinând cu exactitate procedeul prin care o celulă umană depăşeşte stadiul de celulă stem, se diferenţiază, se multiplică, îmbătrâneşte şi moare.
  • Publicat:
Viitorul îngrijirii: cosmetica regenerativă

Posibilitatea de regenerare celulară a preocupat lumea ştiinţifică dintotdeauna, însă studiul ei obiectiv a debutat abia la începutul secolului trecut, cercetătorii determinând cu exactitate procedeul prin care o celulă umană depăşeşte stadiul de celulă stem, se diferenţiază, se multiplică, îmbătrâneşte şi moare. Acesta a fost doar începutul descoperirilor care stau astăzi la baza terapiilor din medicină şi estetică.

În timp, celulele au fost izolate şi plasate în medii nutritive diverse, din ce în ce mai sofisticate, până când, spre sfârşitul anilor ’60, s-a descoperit influenţa hormonilor de creştere şi a factorilor de creştere IGF-1 asupra culturilor de celule bătrâne, în prezenţa celulelor stem.

De atunci şi până astăzi, industria medicală şi cea cosmetică au pus la dispoziţia noastră mii de metode şi formule ce ajută regenerarea celulară, pe principiul asocierii celulelor cu cele foarte tinere, dar şi cu alte componente ce asigură regenerarea, de la hormonul de creştere (HGH) la factori de creştere specifici-IGF.

În ziua de azi, se presupune că prin celulele stem se regenerează celulele epuizate, în special prin activarea receptorilor pentru aderenţa factorilor de creştere, furnizând şi energia necesară în procesul de replicare ADN la nivel molecular. În plus, se stimulează sinteza proteinelor, se consolidează ţesutul celular, mărindu-se şi capacitatea de apărare împotriva agresiunilor mediului.

Prin aplicarea acestor descoperiri, se urmăreşte ca morfologia şi fiziologia ţesuturilor îmbătrânite să redevină aceleaşi ca şi la tineri. Astfel, este experimental dovedit că acele celule epuizate pot dobândi caracteristicile celulelor “mai tinere” prin contactul cu acestea, dar şi cu ajutorul unor anumite substanţe active.

Aceste descoperiri au cu siguranţă aplicaţii valoroase şi în medicina regenerativă, oferind soluţii în cazul diabetului, cirozei, bolilor neurodegenerative ş.a.m.d. În industria frumuseţii, s-au dezvoltat tehnici pe mai multe planuri, în funcţie de modul de aplicare, invaziv sau nu. Iată câteva dintre metodele de regenerare cu utilitate maximă în cabinetele de estetică!

Tehnica Dracula

Ştiinţific se numeşte „bioregenerare cu extracte autologe de plasmă şi trombocite sau PRP” şi mai nou este utilizată în majoritatea clinicilor de chirurgie estetică după interveneţii majore, grăbind substanţial recuperarea postoperatorie. Se consideră că şi Ana Aslan, una dintre pionierele mezoterapiei, îi aplica lui Ceauşescu tehnici similare de regenerare cutanată, însă nu atât de complexe precum cele de azi.

Practic, vorbim despre o tehnică invazivă, din două perspective: în primul rând, presupune recoltarea de sânge, iar în al doilea rând, este vorba despre reinjectarea superficială a acestuia în zonele de interes – ten, decolteu, faţa dorsală a mâinilor, gambe, cicatrice etc.

Metoda înseamnă de fapt un autotransfer de celule trombocitare din propriul sânge, bogate în factori de creştere cu efect regenerator: se recoltează 10-20 ml de sânge care se centrifughează, separându-se plasma de celulele sanguine, apoi se aplică filtre care extrag factorul de creştere din trombocite şi astfel se utilizează mecanismele proprii ale organismului pentru rejuvenare. Se obţin reîntinerirea şi remodelarea ovalului feţei, ştergerea ridurilor, ba chiar regenerarea părului, estomparea vergeturilor şi a cicatricelor.

Citoterapia cosmetică

Înseamnă aplicarea în cabinetul de cosmetică sau acasă a serumurilor, măştilor şi diverselor tratamente bazate pe extracte celulare umane, stabilizate şi îmbogăţite cu diverse produse organice, precum algele sau alte produse marine, uleiuri esenţiale ori chiar hormoni, în funcţie de vârstă şi de nevoile pacienţilor de ameliorare a efectelor îmbătrânirii.

Componentele active ale preparatelor, făcute pe baza extractelor celulare, sunt molecule de reglementare ce comandă celulelor epuizate regenerarea. Tehnica a putut fi aplicată pe scară largă prin produse cosmetice în momentul în care s-a descoperit o metodă de stabilizare a celulelor de origine umană, şi anume liofilizarea, adică uscarea în vid şi îngheţarea celulelor de la -40 până la -85 de grade, metodă prin care ingredientele din structura lor se pot păstra active.

Însă prin această tehnică se poate pierde integritatea celulei. De aceea, tehnicile actuale au vizat reconstituirea unui lichid similar lichidului intracelular, ce poate păstra până la 97% din structura activă biointegrală, asigurând pe deplin regenerarea cutanată.

Extractul de placentă

Măştile, serumurile şi cremele ce folosesc astfel de extracte conţin un complex biologic cu factori proteici de creştere, enzime, aminoacizi esenţiali, vitamine, oligominerale. Măştile placentare mai pot fi îmbogăţite cu colagen.

Extractul de placentă asigură regenerarea pielii prin formarea de noi celule şi eliminarea cheratinei, are proprietăţi antioxidante şi de stimulare a sistemului imunitar, de blocare a radicalilor liberi – tot ceea ce duce la încetinirea procesului de îmbătrânire. Faţa întinereşte datorită stimulării naturale a proceselor metabolice, care asigură formarea de noi celule ale pielii.

Substanţele placentare forţează celulele să-şi amintească tinereţea la nivel biochimic, mai ales dacă tehnicile de aplicaţie folosesc şi mijloace de stimulare a pătrunderii subsţantelor active, cum ar fi biocurenţii, iontoforeza, ultrasunetele etc.

Utilizarea regulată a măştilor şi serumurilor stimulează activ regenerarea celulară, previne îmbătrânirea şi netezeşte ridurile, elimină pungile şi cercurile întunecate de sub ochi, iar pielea feţei devine strălucitoare.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Bianca Dragomir - Redactor
De-a lungul timpului redactor la mai multe publicații de lifestyle sau copywriter, Bianca este autoarea cărții „Toți câinii aleargă după fluturi” și, de curând, studentă în cadrul Masterului de Antropologie al SNSPA. Uneori mai schițează poeme, alteori visează cum, într-o zi, va ...
citește mai mult
Pielea vs. frigul – cine câştigă?
Pielea vs. frigul – cine câştigă?
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”