Pielea vs. frigul – cine câştigă?

Fie că vrem sau nu vrem, zilnic, oglinda ne arată starea pielii. Iar ca aceasta să nu coincidă cu cea a vremii, trebuie să ne inspirăm din sfaturile experţilor dermatologi. Să aflăm ce ne sfătuieşte medicul Mihaela Leventer pentru ca tegumentul să nu aibă prea mult de suferit în sezonul rece!
Pielea vs. frigul – cine câştigă?

Fie că vrem sau nu vrem, zilnic, oglinda ne arată starea pielii. Iar ca aceasta să nu coincidă cu cea a vremii, trebuie să ne inspirăm din sfaturile experţilor dermatologi. Să aflăm ce ne sfătuieşte medicul Mihaela Leventer pentru ca tegumentul să nu aibă prea mult de suferit în sezonul rece!

CSÎD: Care sunt problemele tegumentare pe care vi le semnalează pacientele la debutul sezonului rece? Dar cele capilare?
Dr. Mihaela Leventer:
Organismul se adaptează termic cu ajutorul circulaţiei sanguine şi al transpiraţiei. Odată cu scăderea temperaturii, nivelul de sudoraţie se reduce şi pielea începe să se usuce.

Mulţi pacienţi acuză crăparea buzelor şi cojirea feţei în special în jurul nasului, la inserţia firelor de păr, între sprâncene. Extremităţile se răcesc şi pe pielea mâinilor pot apărea zone de eczemă uscată şi fisurată. Persoanele cu ten cuperozic se înroşesc puternic şi au senzaţia că pielea nu are elasticitate şi se irită uşor.

CSÎD: Sunt mai frecvente aluniţele şi petele după vara caniculară, când românii au împânzit plajele ţării, dar şi pe cele de peste hotare?
Dr. M.L.:
Aluniţele sunt defecte genetice care pot fi prezente de la naştere (5%) sau se dezvoltă pe piele în special după perioada copilăriei şi pubertăţii. Majoritatea aluniţelor apar treptat pe corp până în jurul vârstei de 20 de ani. Multe dintre ele “se developează” pe piele după sezonul estival şi cresc în dimensiune sub influenţa ultravioletelor.

Observăm adesea pe decolteu şi pe umeri pătarea pielii, apariţia de lentigine, care sunt legate de arsura solară. Aluniţele nou apărute după vârsta de 30 de ani sunt suspecte şi ar trebui verificate diascopic de un dermatolog.

CSÎD: Ce recomandări aveţi pentru toţi cei care s-au expus la soare?
Dr. M.L.:
Modificările dimensiunilor aluniţelor pot să fie benigne, în cadrul evoluţiei lor naturale, sau pot să devină periculoase şi susceptibile de transformare malignă. De cele mai multe ori, este greu să urmărim numărul şi evoluţia aluniţelor. De aceea noi dermatologii recomandăm controlul lor periodic şi efectuarea unei hărţi a aluniţelor, precum şi fotografierea aspectului lor la diascop pentru o mai bună monitorizare.

Perioada cea mai bună de evaluare a sănătăţii pielii este toamna după sezonul estival şi primăvara înainte de a ne expune, astfel pot fi evitate surprizele neplăcute.

CSÎD: Care sunt locurile mai puţin vizibile unde poate debuta cancerul de piele şi ce recomandări aveţi pentru pacienţi?

Dr. M.L.: Aluniţele se pot dezvolta şi pe talpă, degete, pe scalp sau în zone intime. Ultravioletele pot activa dezvoltarea lor, dar deopotrivă la risc contribuie şi traumatismele mici şi repetate. Uneori, melanomul malign se dezvoltă subunghial şi este greu de diagnosticat şi tratat (vezi cazul lui Bob Marley).

Cunoaşterea şi monitorizarea aluniţelor din zonele mai puţin vizibile este foarte importantă. Doar aşa se poate evita o dramă, cunoscându-ne bine corpul şi îndepărtând leziunile periculoase.

CSÎD: Cât de importantă este adaptarea cosmeticelor la sezonul rece?

Dr. M.L.: Este foarte important să ştim să alegem produsele cosmetice în funcţie de sezon. Astfel, pe măsură ce temperaturile scad, recomandăm creme nutritive şi bogat emoliente care protejează pielea de uscăciunea produsă de frig. Hidratarea tenului se va face cu produse mai grase care creează o barieră împotriva evaporării. Curăţarea tenului şi a pielii în ansamblul ei trebuie făcute cu produse blânde, emoliente care nu agresează suplimentar suprafaţa tegumentară.

CSÎD: Ce ar trebui să conţină cremele de faţă pentru a face faţă temperaturilor scăzute?

Dr. M.L.: La poli, acolo unde frigul este intens, se foloseşte grăsime de balenă. De altfel, această grăsime este utilizată în numeroase produse cosmetice. În zona noastră temperată, recomandăm pentru buze produse compacte cu vaselină, lanolină, sau produse tip cold cream.

Pentru mâini, recomandăm creme emoliente cu glicerină, acid stearic sau puţină uree care hidratează. Pentru ten, recomandăm produse cosmetice care au în compoziţie acid hialuronic sau vitamina C care să hidrateze şi să întărească toate capilarele din piele.


CSÎD: În ce constă dieta favorabilă pielii şi părului în sezonul rece?

Dr. M.L.: În sezonul rece, avem nevoie de vitamine şi minerale din surse naturale. Citricele, merele, perele şi salatele din legume proaspete ca morcovii, varza, conopida, ciupercile trebuie să facă parte din dietă. Pâinea este bogată în vitamina B şi are un conţinut caloric ridicat.

Pielea şi părul au nevoie în special de vitaminele A, B, C, D şi E şi de minerale ca fierul, zincul şi seleniul. Când ţinem diete de slăbire este bine să adăugăm aceste suplimente nutritive ca să ne menţinem sănătatea. Toate tratamentele pentru regenerarea părului sau pentru împiedicarea căderii lui conţin aceste elemente.

CSÎD: Ce-i sfătuiţi pe vegetarieni în privinţa menţinerii sănătăţii pielii? Sunt expuşi la probleme?

Dr. M.L.: Vegetarienii români au o paletă destul de redusă de opţiuni alimentare faţă de cei din zone geografice mai bogate în legume şi fructe. Ei trebuie să-şi asigure necesarul de proteine din seminţe ca nuci, alune, migdale, năut şi necesarul de lipide din adaosuri de ulei sau margarină. Mulţi vegetarieni sunt tentaţi să-şi asigure necesarul de alimente energetice suplimentând pâinea şi dulciurile.

Restricţionarea unei linii alimentare influenţează aspectul şi sănătatea pielii. Astfel, dacă din alimentaţie sunt reduse grăsimile nu se mai absorb vitaminele liposolubile ca vitamina A şi E, pielea se usucă, se ridează uşor, culoarea devine ternă şi fără strălucire. Vegetarienii sunt sfătuiţi să-şi asigure proteinele şi lipidele necesare unei bune funcţionări a organismului din alte surse decât cele animale.

CSÎD: Ce noutăţi ne aşteaptă la anul pe piaţa mondială a tratamentelor faciale?

Dr. M.L.: Tratamentele medicale faciale s-au concentrat anul acesta pe volumetrizare şi corectarea neinvazivă a trăsăturilor. Persoanele care slăbesc mult au acum soluţii pentru menţinerea aspectului tânăr al feţei prin poceduri nechirurgicale. Numeroase cercetări s-au desfăşurat în jurul celulelor stem adipoase, dar şi asupra plasmei îmbogăţite cu factori de creştere pentru regenerarea pielii şi corecţia aspectului îmbătrânit.

Se caută şi alte surse de celule care să fie folosite în tratamentele anti-aging. De exemplu, s-a descoperit că în ţesutul mort dintr-o arsură rămân celule mezenchimale utile care pot fi cultivate şi pot crea o sursă de regenerare şi reparare a cicatricilor postcombustie. Probabil din această descoperire vor rezulta şi alte utilizări în remodelarea tisulară.

O altă cercetare a demonstrat că celulele din piele deţin un adevărat ceas biologic care le dictează ritmul de diviziune şi creştere. Corelarea tratamentelor cu anumite momente ale zilei va produce rezultate mai bune şi o reducere a efectelor secundare. Produsele cosmetice anti-aging care conţin alfa-hidroxiacizi vor fi probabil vedetele noului sezon deoarece s-a descoperit că activează canalele de ioni de calciu cunoscute sub numele de TRPV3.

Aceste canale de ioni erau cunoscute că joacă un rol important în fiziologia pielii normale şi în reglarea temperaturii. Acum se ia în calcul utilizarea lor nu numai în industria cosmetică, ci şi în controlul durerii şi în tratamentul unor boli de piele. Alte articole de specialitate arată că se poate îmbunătăţi major permeabilitatea pielii pentru ingrediente terapeutice medicale sau cosmetice prin utilizatea tehnologiei laserului fracţionat. Deci vom asista la combinarea unei proceduri medicale cu una cosmetică.

Foarte interesantă este şi observaţia că anumite animale au capacitatea de a-şi regenera părţi de corp rănite. Astfel salamandra şi şoarecele african spinos pot să-şi vindece rapid rănile. Acest sistem de vindecare a rănilor şi de regenerare a ţesutului este studiat pentru a fi aplicat în viitor şi la om.

Cea mai extraordinară realizare a acestui an a fost transplantul total de faţă umană efectuat în martie la Universitatea din Maryland SUA. Un tânăr cu o faţă mutilată de o explozie a fost supus unei intervenţii lungi de 36 de ore în care i s-a înlocuit întreaga faţă, maxilarul cu dinţi şi parte din limbă recoltate de la un donator în moarte clinică.

Operaţia a fost un succes total, pacientul recăpătându-şi treptat funcţia vorbirii, capacitatea de a se alimenta, dar şi o faţă nouă capabilă de grimase. Nu e primul experiment de acest fel, dar este cel mai amplu şi deschide noi posibilităţi terapeutice care până în prezent nu erau posibile. Unde ne va duce această performanţă desprinsă parcă din romanul “Frankenstein”? Vom vedea în viitor.