7 ani de boom în industria sănătăţii şi frumuseţii

În 2005, toxina botulinică făcea legea în industria frumuseţii. Pentru treimea superioară a feţei, efectele toxinei sunt imbatabile şi în ziua de azi – fruntea este complet netezită, laba gâştii din colţul ochilor dispare complet, expresia devine mai senină.
  • Publicat:
7 ani de boom în industria sănătăţii şi frumuseţii

Vă propun să trecem în revistă câteva dintre cele mai dezbătute sau populare cuceriri ale industriei frumuseţii şi îngrijirii din ultimii 7 ani. Metode, tehnici, suplimente, invenţii care ne ajută atât din interior, cât şi din exterior să devenim adevărate dive fără vârstă!

Toxina botulinică

În 2005, toxina botulinică făcea legea în industria frumuseţii. Pentru treimea superioară a feţei, efectele toxinei sunt imbatabile şi în ziua de azi – fruntea este complet netezită, laba gâştii din colţul ochilor dispare complet, expresia devine mai senină. Ameninţarea numărul 1 pentru toxina botulinică se pare că o reprezintă variantele mai “naturale” atoxilina (cu un efect mult mai limitat în timp, dar şi mai uşor de controlat), apitoxina (adică toxina extrasă din veninul de albine) sau toxinele din veninul de şarpe şi viperă, nu la fel de puternice şi cu siguranţă, mult mai costisitoare.

Peelingurile

Vă mai amintiţi de primele lasere performante care au venit în România pe la începutul anilor 2000? Acesta a fost laserul cu CO2, la avea vreme “bun la toate” cu efect de reîntinerire prin ablaţia (arderea) ţesutului, dar şi eliminarea papiloamelor, verucilor, cuperozei şi capilarelor sparte. În prezent, se preferă laserele non-ablative, mai puţin invazive, precum IPL (intense pulsed light), long-pulsed YAG laser, PDL (pulsed dye laser) folosite atât pentru fotoîntinerirea pileii, dar şi epilarea de lungă durată.

Antioxidanţii

Omenirea a descoperit de câţiva ani antioxidanţii şi îi include şi în industria de beauty şi cosmetică. Aflăm că antioxidanţii înseamnă sănătate, dar şi frumuseţe, însă testele şi demonstraţiile erau făcute doar în laborator, nu şi “in vivo”. Dacă în ceea ce priveşte alţi antioxidanţi nu a fost nici până acum elucidat mecanismul biochimic de acţiune, deşi efectele bune sunt vizibile şi reale, în cazul resveratrolului lucrurile sunt acum mult mai clare şi diverse – diabet, prevenirea obezităţii, boli cardiovasculare.

Radiofrecvenţa uni şi bipolară, masajul endermologic

Vorbeam elogios despre radiofrecvenţa uni şi bipolară, dar şi despre masajul endermologic, care se baza la acea vreme doar pe efectul rolelor ce produceau vaccum. Între timp, a apărut frecvenţa tripolară şi combinele ce adaugă radiofrecvenţelor efectele altor terapii corporale – electrostimulare, vacuum etc.

Masajul endermologic în prezent combină 4 funcţii în remodelarea corporală, simultan sau independent, în funcţie de particularităţile fiecărui pacient: vacuum endermologic pulsat, dublat de mobilizare în profunzime a ţesutului cu role mecanice spiralate, infraroşu şi radiofrecvenţă bipolară.

Celullar signaling
Reprezintă astăzi cea mai performantă tehnologie care stimulează crearea de microcurenţi electrici asemănători organismului uman.
Undele electrice de joasă frecvenţă au fost studiate individual de echipa condusă de Gerry Pollock şi efectele sunt diverse – de la tonifierea musculară, lipoliza profundă şi subcutanată la detoxifiere, combaterea celulitei, regenerarea tisulară, tonifiere cutanată.

Liftingul cu fire de suspensie
În 2005, se lansa tehnica liftingului cu fire de suspensie din aur, titan etc. Însă din păcate, materialul prea dur şi firele mult prea “tăioase” au făcut ca efectele secundare să fie mult prea neplăcute. Astăzi, firele de suspensie sunt introduse sub ţesutul facial cu ajutorul unui ac foarte mic. Firele sunt ascunse sub piele, inciziile fiind invizibile.

Mezoterapia 

Mezoterapia facială implica microinjectarea unui amestec de substanţe ce combat efectele de îmbătrânire a pielii şi stimulează irigarea cu sânge şi drenajul limfatic la nivelul feţei. În prezent, mezoterapia poate fi făcută şi acasă.

Există rolere micuţe, cu ace subţiri de diverse lungimi, care odată trecute peste faţă stimulează mecanic, prin traumă, refacerea structurilor de colagen şi fribrinogen. În plus, peste aceste mici leziuni se pot aplica serumuri speciale, care pătrund astfel mai adânc \n mezoderm.

Terapii de ultimă generaţie
Vedeta saloanelor de cosmetică astăzi este terapia cu oxigen hiperbaric, dar şi diverse tehnici înrudite de oxigenare. Lansată cu mare vâlvă \n SUA, terapia cosmetică cu oxigen hiperbaric îşi are originile în aplicaţiile mult mai vaste şi mai largi medicale ale camerei hiperbare, precum şi de la aplicarea locală a oxigenului cu presiune foarte mare pentru tratarea acneei sau afecţiunilor cutanate suprainfectate.

Ulterior, efectele bune au generat aplicaţiile şi valorificarea cosmetică şi antiaging. În saloanele de terapii corporale europene este extrem de trendy dispozitivul super high tech “ReduStim”. Tehnica utilizează cuante de energie magnetică cu valori extrem de mici pentru a transmite celulelor grase comada de a elibera grăsimile din componenţa lor, fără ca această eliberare să afecteze viabilitatea sau integritatea morfologică a celulelor grase.

Dispozitivul ReduStim utilizează cuante energetice magnetice cu valoare de 20 de ori mai mare decât valoarea câmpului magnetic terestru la a cărui acţiune suntem expuşi permanent. Folosirea aparatului ReduStim în ritmul de 2 şedinţe a 30 de minute, timp de 6 săptămâni reduce, în medie, circumferinţa abdomenului cu cel puţin 6 centimetri.

Citeşte şi: Terapiile injectabile în medicina estetică, între prezent şi viitor

Oxigenul hiperbaric, fântâna tinereţii

Care este secretul frumuseţii la orice vârstă?

Urmărește CSID.ro pe Google News
Diana Suciu
Diana Suciu este un jurnalist cu experienţă în realizarea de ştiri şi articole pentru on line, fiind unul dintre primii redactori ai site-ului “Ce se întâmplă, doctore?”. De-a lungul timpului, Diana Suciu a scris sute de ştiri, articole şi interviuri atât pentru revista “Ce se întâmplă, ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”