Terapiile injectabile în medicina estetică, între prezent şi viitor

În ultimii 10 ani, industria medicinei estetice a luat un avânt uriaş, chiar şi la noi în ţară. Aproape peste noapte, au apărut metode noi de înfrumuseţare, majoritatea vizând întinerirea, estomparea imperfecţiunilor, reînnoirea pielii şi redarea unui aspect cât mai proaspăt al tegumentului.
Autor: Elena Nistor
Terapiile injectabile în medicina estetică, între prezent şi viitor

În ultimii 10 ani, industria medicinei estetice a luat un avânt uriaş, chiar şi la noi în ţară. Aproape peste noapte, au apărut metode noi de înfrumuseţare, majoritatea vizând întinerirea, estomparea imperfecţiunilor, reînnoirea pielii şi redarea unui aspect cât mai proaspăt al tegumentului. După un deceniu de experienţă, vă propun să vedem ce a cernut sita timpului, dar şi a lumii ştiinţifice şi care dintre cele mai populare metode pe bază de injectare au rămas „în picioare”!

Injecţiile cu toxină botulinică făceau furori în urmă cu 10 ani şi rămân şi acum în topul preferinţelor medicilor şi pacientelor dornice să îşi şteargă de pe chip 5-10 ani. Faţă de începuturi, dozele au scăzut. În plus, a rămas eficientă folosirea botoxului împotriva transpiraţiei, prin anihilarea, pentru câteva luni a activităţii glandelor sudoripare de la nivelul axilei şi din palmă astfel încât să nu mai producă inestetica şi neplăcuta umezeală permanentă.

În plus, toxina botulinică poate ajuta şi împotriva bruxismului sau scrâşnitului din dinţi. Toxina botulinică poate reduce pentru 3-4 luni porii lărgiţi, fiind extrem de eficientă şi pentru persoanele cu ten gras şi acneic, reducând  producţia de sebuum şi secreţii sudoripare din zonă.

Despre „fillere”

La început, s-au folosit fillere biologice precum colagenul bovin, fillere din ţesut uman, extras din cadavre, de fapt un amestec de colagen, elastină, glicosmaină. De asemenea, se practica umplerea cu grăsime proprie, pentru conturul feţei, ochilor şi pentru ridurile fine.

Odată cu exploatarea protezelor cu silicon, s-au introdus în estetica facială şi fillerele cu silicon, aprobate iniţial în tratarea problemelor din zona oftalmologiei. Pe parcurs a apărut şi acidul hialuronic, de sinteză. O vreme era la mare căutare şi un filler de acid hialuronic de origine animală, prelevat din creasta cocoşilor, însă ideea a fost abandonată odată cu dezvoltarea intensă a industriei producătoare de acid hialuronic de sinteză.

În prezent, în cazul fillerelor biologice, s-au remarcat reacţiile de respingere şi, în plus, un risc mare de învineţire şi umflare, plus resorbţia destul de rapidă, în câteva luni.

În cazul protezelor de silicon, principalul dezavantaj este că siliconul migrează din locul injectat, organismul are tendinţa de a-l încapsula şi expulza, locul fiind permanent inflamat şi cu risc de infecţie. După experimente şi încercări, majoritatea medicillor au optat pentru acid hialuronic, intens hidratant, uşor de administrat, nealergen, cu reacţii adverse şi contraindicaţii minime.

Astăzi, fillerele sunt utilizate pentru a reda volum şi strălucire pielii de pe corp, reîntinerind aproape orice zonă a corpului: gingii, bărbie, genunchi, mâini şi gambe. Cu timpul, pielea de pe mâini şi gambe se subţiază şi îşi pierde elasticitatea,  oasele şi desenul vascular devin vizibile. De aceea, fillerele pot fi o variantă pentru a redefini volumul pierdut.

Şi cu bune şi cu rele

La începuturi, mezoterapia facială, adică injectarea în mezoderm a unor substanţe cu rol de hidratare, stimulare a microcirculaţiei, contracţia fibrelor de elastină şi regenerarea colagenului, a făcut furori. După ce cocteilurile minune au reuşit să urce ameţitor preţurile procedurii, scepticii au demonstrat că de fapt toată treaba o făcea stimularea mecanică, înţepătura propriu-zisă, restul cocteilului fiind eficient în măsură de maxim 10%.

Să ne referim puţin şi la topirea grăsimilor, una dintre metodele agreate până nu demult fiind lipoliza cu fosfatidilcolină. “Bad, bad, bad” au spus în cor medicii la începutul acestui an, după constatarea unor cazuri demonstrate de necroză, generată de administrarea subcutanată a unor amestecuri de  substanţe ce topeau grăsimea. Produsul frecvent utilizat se numeşte „fosfatidilcolina” (lecitina), ce se obţine cel mai adesea din extract de soia.

Prin această metodă, pot fi accesate toate zonele corpului, de la zona periorbitală până la abdomen, coapse, şolduri. Cele mai remarcabile rezultate erau obţinute în zona „guşei” şi în cazul  pungilor de grăsime de sub ochi. Însă problemele semnalate au apărut mai mult în zona şoldurilor, feselor, taliei şi zonei interne a genunchiului.

Şi apropo de mezoterapie şi de efectele ei de înfrumuseţare, se pare însă că bătrâna procaină, o substanţă eficientă folosită de doamna Ana Aslan chiar are efecte de reîntinerire. Însă are un preţ mic aşa că se pare că lumea medicală nu este prea interesată.

Citeşte şi: De la ce varsta poti face injectii cu botox?

Ce ne infrumuseteaza ne poate urati

Tratament revolutionar de reintinerire, acum si in Romania

 

Vara se poartă părul protejat de soare!
Vara se poartă părul protejat de soare!