Prof. dr. Ioan Lascăr: În anii ’80, lista mea de aşteptări pentru intervenţiile estetice era destul de lunguţă

Chirurgia plastică românească este una dintre cele mai vechi din spaţiul european. Prof. dr. Ioan Lascăr, şeful Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie reconstructivă de la Spitalul Clinic de Urgenţă, Bucureşti, ne-a declarat că anul acesta se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea specialităţii, sub îndrumarea celebrului profesor Agrippa Ionescu. Pe lângă intervenţiile reparatorii, şi cele estetice erau efectuate de către români cu ani buni înainte de Revoluţie.
Prof. dr. Ioan Lascăr: În anii ’80, lista mea de aşteptări pentru intervenţiile estetice era destul de lunguţă

Chirurgia plastică românească este una dintre cele mai vechi din spaţiul european. Prof. dr. Ioan Lascăr, şeful   Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie reconstructivă de la Spitalul Clinic de Urgenţă, Bucureşti, ne-a declarat că anul acesta se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea specialităţii, sub îndrumarea celebrului profesor Agrippa Ionescu. Pe lângă intervenţiile reparatorii, şi cele estetice erau efectuate de către români cu ani buni înainte de Revoluţie.

CSÎD: Ce ne puteţi spune despre experienţa românească în chirurgia estetică înainte de Revoluţie?
Prof. dr. Ioan Lascăr: Dacă este să mă refer la experienţa personală, pot să vă spun că la nivelul anilor ’80, 85, 86, lista mea de aşteptări pentru intervenţiile de chirurgie estetică era destul de lunguţă. La acea dată în România, nu erau utilizate implantele mamare, dar procedee de reconstrucţie mamară existau cu ţesuturi musculare, cu lambouri tegumentare sau cutaneo-grăsoase şi musculare, erau procedee pe care le foloseam, e drept nu foarte frecvent, dar intrau în sfera de preocupări a specialităţii noastre. La acea dată, acest tip de intervenţie nu era foarte răspândit nici în Occident.
 
CSÎD: La ce performanţe a ajuns astăzi utilizarea implantelor mamare şi cât de solicitată este intervenţia de augmentare a bustului?
Prof. dr. Ioan Lascăr: În prezent implantele utilizate, dacă e să mă refer doar la materialele utilizate pentru realizarea implantelor mamare, acestea sunt extrem de performante, toleranţa lor în ţesuturi este nelimitată, deci nu mai intră în discuţie schimbarea implantelor la un anumit interval, după un anumit număr de ani aşa cum se întâmpla în cazul utilizării primelor generaţii de implant. Iar utilizarea implantelor mamare a devenit extrem de solicitată de către pacientele doritoare de îmbunătăţire a liniilor corporale, a bustului în principal şi în prezent, aş putea spune că este una dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale din domeniul chirurgiei estetice solicitate la nivel planetar. Şi în România, adresabilitatea este semnificativă.
 
CSÎD: Ştim că la ora actuală implantele mamare sunt recomandate şi după intervenţiile de extirpare a sânului. Dumneavoastră ce părere aveţi despre impactul refacerii bustului asupra pacientelor? 
Prof. dr. Ioan Lascăr: Chiar mă străduiesc să conving decidenţii să realizăm un program în România care să permită celor câteva mii de femei anual operate pentru cancer mamar să beneficieze de această procedură de reconstrucţie mamară care are efecte benefice asupra statusului psihologic, dar şi asupra reintegrării socioprofesionale şi familiale a persoanei respective.
 
CSÎD: Care este cea mai frecventă metodă de augmentare mamară? 
Prof. dr. Ioan Lascăr: Cel mai frecvent procedeu utilizat de augmentare mamară este cel care se bazează pe utilizarea implantelor mamare. Utilizarea ţesutului adipos intră în sfera mea de preocupări, însă la solicitări punctuale ale pacientelor şi aş spune că reprezintă clar o minoritate.
 
CSÎD: La ce trebuie să fie atente pacientele când îşi aleg clinica şi chirurgul?
Prof. dr. Ioan Lascăr:  Rolul crucial îl reprezintă alegerea chirurgului, iar când vorbim despre chirurg şi chirurgie în general, întotdeauna este de preferat chirurgul care are mai multă experienţă. Evident că experienţa nu se acumulează instantaneu, nu este egală cu obţinerea titlului de medic specialist şi cu obţinerea aprobărilor de înfiinţare a unui cabinet sau a unei clinici private, ci înseamnă mulţi, mulţi ani de activitate practică chirurgicală, multe mii de operaţii, multe mii şi mii de ore de lucrat în sala de operaţii, multe mii de intervenţii din zona chirurgiei reconstructive care te ajută să câştigi o experienţă deosebită mai ales în rezolvarea problemelor dificile, a complicaţiilor, a incidentelor ce pot acompania fiecare gest chirurgical.
 
 
Prof. dr. Ioan Lascăr/Foto: Mediafax

Nu întotdeauna calculul pe care ţi-l faci preoperator coincide cu ceea ce întâlneşti în câmpul chirurgical. Şi experienţa te ajută să poţi evalua corect, rapid care este situaţia concretă în cazul respectiv şi să adopţi atitudinea cea mai corectă şi benefică pentru pacient. Alt element important îl reprezintă scanarea, evaluarea, vizualizarea condiţiilor în care se desfăşoară activitatea respectivă, deci care este standardul locaţiei respective. Evident sunt nişte norme oficiale care permit organizarea unui astfel de serviciu numai plecând de la un anume standard minim, deci trebuie îndeplinite nişte criterii minimale. Şi trebuie avute în vedere şi tipurile de materiale utilizate pentru augmentarea mamară de către diferiţi chirurgi.

Şi aici ca în orice alt domeniu al activităţii umane, există numeroase companii producătoare, există numeroase nivele de calitate a produselor şi dacă vă amintiţi, în urmă cu câteva luni, a fost chiar o problemă supraacută în Europa, generată de faptul că anumite tipuri de implante realizate de o companie europeană nu satisfăceau standardele internaţionale impuse pentru a oferi securitate deplină pacientelor. A fost un scandal destul de zgomotos care a generat necesitatea schimbării implantelor la mii de paciente din spatiul european.

 
CSÎD: Ce recomandaţi pacientelor după intervenţia chirurgicală?
Prof. dr. Ioan Lascăr:  Orice element care ar putea fi pus în legătură cu prezenţa implantelor ar trebui să genereze interesul pacientei pentru o vizită la chirurgul care a efectuat operaţia. Pe urmă anumite circumstanţe fiziologice, cum ar fi sarcina, alăptarea necesită o reevaluare a situaţiei pentru că în destul de multe cazuri după o sarcină sau mai multe sarcini şi alăptare, sânii pot suferi modificări importante, pot apărea distorsiuni morfologice (distorsiuni de formă semnificative) în legătură cu parcurgerea acestui episod fiziologic, de altfel, şi care să impună corecţii la nivelul sânului operat anterior pentru a obţine un rezultat estetic corespunzător chiar şi după naştere şi alăptare.
 
CSÎD: Ce le sfătuiţi pe pacientele care îşi doresc implanturi mamare foarte mari?
Prof. dr. Ioan Lascăr:  Sunt paciente, şi mie mi s-a întâmplat lucrul acesta, sunt paciente care doresc implante mult mai mari. Evident că discuţia trebuie aprofundată în astfel de cazuri şi pot să vă spun că în 95, 99 la sută dintre cazuri reuşesc să conving pacienta asupra acestui subiect, respectiv asupra volumului ideal necesar pentru a armoniza acest segment al corpului omenesc, pentru a da un aspect armonios, agreabil, atractiv, bustului.

Totuşi, sunt şi persoane care doresc implante mult mai mari. Le pun la capitolul excepţii. Şi aş spune că aceste excepţii reprezintă eşecul chirurgului şi nu succesul chirurgului. Deci cel care are cuvântul de spus este chirurgul, deci decizia nu trebuie să aparţină persoanei care este mai puţin informată, documentată. Chirurgul trebuie să aibă suficiente argumente pe care să le ofere convingator pacientei, în acord cu standardele general acceptate şi fundamentate pe date biostatistice.