Coprocitograma

Informatii generale

Coprocitograma este o tehnica uzuala, care stabileste un diagnostic prezumtiv in diareea infectioasa, ca urmare a examenului microscopic al materiilor fecale2.

Este indicata ca o procedura preliminara in stabilirea etiologiei unui sindrom diareic acut, avand in vedere faptul ca rezultatul unei coproculturi standard se obtine dupa cel putin 72 ore1;2.

Coprocitograma indica de obicei prezenta eritrocitelor si a leucocitelor in numar mare. Testul are semnificatie daca exista un numar de polimorfonucleare (PMN) mai mare de 10/hpf (camp microscopic cu putere mare – obiectiv 40x). Cel mai frecvent implicati sunt germenii din grupul Shigella, Salmonella, Campylobacter, Escherichia coli enteroinvaziv si enterohemoragic2. Cu cat este mai mare numarul de leucocite prezente in materii fecale, cu atat mai mare este probabilitatea existentei unui agent patogen invaziv1.

Bacteriile cu actiune enterotoxigena si virusurile determina scaune diareice apoase, cu putine elemente celulare si coprocitograma nu arata prezenta unei reactii inflamatorii2.

Recomandari pentru efectuarea coprocitogramei – diagnosticul diferential al sindroamelor diareice acute3.

Recoltarea si transportul probelor

Specimen recoltat – materii fecale prospete emise spontan3.

Recipient de recoltare – recipient cu capac pentru fecale, fara mediu de transport3.

Volumul probei – aproximativ 1 g3.

Transportul probei – se aduce proba la laborator imediat dupa recoltare, la temperatura camerei3.

Metoda si interpretarea rezultatelor

Metoda – examen microscopic al frotiului efectuat din materii fecale si colorat cu albastru de metilen3;4.
 

Interpretarea rezultatelor
Conditii asociate cu un numar crescut de leucocite (>10 PMN/hpf), eritrocite si mucus in scaun sunt: colita difuza indusa de administrarea de antibiotice, colita ulceroasa, shigeloza, salmoneloza, infectiile cu Yersinia, Campylobacter, E. coli enteroinvaziv si enterohemoragic1;3.

Conditii asociate cu un numar modest de leucocite in scaun includ: shigeloza la debut ce afecteaza intestinul subtire, colita indusa de antibioticoterapie si amoebiaza3.

Conditii asociate cu absenta leucocitelor in scaun sunt urmatoarele: infectiile virale, holera, infectiile cu bacterii enterotoxigene (Staphylococcus, Clostridium), giardioza1;3.

Salmonella typhi poate induce un raspuns monocitar3.

Limite si interferente

Leucocitele pot fi absente in scaun intr-un procent de 10-15% din cazurile de infectie cu bacterii enteroinvazive.

Pe de alta parte, prezenta leucocitelor in fecale este asociata si cu afectiuni non-infectioase (ex. boli inflamatorii idiopatice ale intestinului subtire)3.

Sursa articol:
Synevo

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Stool Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed. 2009; 302-303.

2. I. Gherghina, D.Matei, M.Aloman, M.Iusan, E.Ionita. Actualitati in diareea acuta la sugar si copilul mic. In Medicina Moderna, dec.2005.

3. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. White Blood Cells (WBC), Stool. www.labcorp.com . 2010. Ref Type: Internet Communication

4. Maria Condor, Doina Luca. Diareea acuta la copil. In Medicina Familiei, nr.18-19, 1997.

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica