O bacterie periculoasă, care poate provoca infecții grave și dificil de tratat, se răspândește tot mai mult în spitalele din Europa. Este vorba despre Klebsiella pneumoniae, un microorganism care a dezvoltat rezistență la mai multe tipuri de antibiotice, inclusiv la unele dintre cele mai noi tratamente.
Datele publicate de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) arată o evoluție îngrijorătoare. Între 2019 și 2025, infecțiile grave provocate de formele rezistente ale acestei bacterii au crescut cu 72%.
Situația este cu atât mai alarmantă cu cât Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv reducerea acestor infecții cu 5% până în 2030. În loc să se apropie de ținta propusă, Europa se confruntă cu o creștere importantă a cazurilor.
Klebsiella pneumoniae este o bacterie care poate fi întâlnită în special în mediul spitalicesc. În anumite condiții, aceasta poate provoca infecții grave, mai ales în cazul pacienților cu sistem imunitar slăbit sau al celor care suferă deja de alte afecțiuni, notează politico.
Microorganismul poate afecta mai multe zone ale organismului, inclusiv plămânii, sângele și alte organe. Printre complicațiile posibile se numără pneumonia, infecțiile urinare și infecțiile generalizate.
Unul dintre cele mai mari pericole este reprezentat de capacitatea bacteriei de a deveni rezistentă la antibiotice. În aceste situații, medicamentele administrate în mod obișnuit nu mai reușesc să distrugă microorganismul, iar medicii sunt nevoiți să găsească alternative terapeutice.
Potrivit informațiilor citate de publicația Politico, rata mortalității asociată infecțiilor severe provocate de această bacterie poate ajunge la 40-70%. Riscul diferă în funcție de gravitatea infecției, starea pacientului și posibilitățile de tratament.
Rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile dezvoltă mecanisme prin care reușesc să supraviețuiască medicamentelor create pentru a le elimina.
Utilizarea excesivă sau incorectă a antibioticelor favorizează acest fenomen. Atunci când medicamentele sunt administrate fără justificare medicală, bacteriile sensibile sunt eliminate, în timp ce microorganismele rezistente pot supraviețui și se pot înmulți.
În cazul Klebsiella pneumoniae, problema este agravată de capacitatea bacteriei de a se transmite între pacienții internați și de a supraviețui în diferite medii din spitale.
Astfel, un focar de infecție poate deveni dificil de controlat dacă nu sunt respectate cu strictețe măsurile de prevenție.
Specialiștii atrag atenția că rezistența la antibiotice reprezintă deja o problemă majoră de sănătate publică. La nivelul Uniunii Europene, Islandei și Norvegiei, infecțiile provocate de microorganisme rezistente sunt asociate cu aproximativ 35.000 de decese în fiecare an.
Spitalele trebuie să respecte protocoale stricte pentru a limita transmiterea bacteriilor rezistente. Igiena personalului medical și dezinfectarea corespunzătoare a spațiilor reprezintă măsuri esențiale.
Printre recomandările specialiștilor se numără:
Spălarea și dezinfectarea riguroasă a mâinilor înainte și după contactul cu pacienții.
Utilizarea corectă a mănușilor și a echipamentelor de protecție.
Curățarea și dezinfectarea regulată a suprafețelor și instrumentelor medicale.
Identificarea rapidă a pacienților infectați sau purtători ai bacteriilor rezistente.
Aplicarea măsurilor de izolare atunci când situația epidemiologică o impune.
Medicii avertizează că respectarea acestor reguli este foarte importantă. Chiar și o abatere de la procedurile de igienă poate favoriza transmiterea microorganismelor în interiorul unităților medicale.
Raportul european arată că și alte bacterii rezistente la antibiotice continuă să reprezinte o problemă.
Infecțiile provocate de anumite tulpini de Escherichia coli (E. coli), rezistente la tratamente, au crescut cu 16,4% în perioada 2019-2025. Evoluția este contrară obiectivului european, care urmărește reducerea acestor infecții cu 10% până la sfârșitul deceniului.
Există însă și o evoluție pozitivă. Numărul infecțiilor provocate de MRSA, bacteria Staphylococcus aureus rezistentă la meticilină, a scăzut cu 19% în aceeași perioadă.
Un alt aspect care îi îngrijorează pe specialiști este ritmul lent în care scade consumul de antibiotice în Europa.
Între 2019 și 2025, utilizarea acestor medicamente s-a redus cu numai 5%. Obiectivul stabilit pentru 2030 este însă mult mai ambițios: o scădere de 20%.
Administrarea antibioticelor fără recomandarea medicului, folosirea lor pentru infecții virale sau întreruperea tratamentului fără aviz medical pot contribui la dezvoltarea rezistenței bacteriene.
Din acest motiv, specialiștii recomandă ca antibioticele să fie utilizate numai atunci când există o indicație medicală clară și exact în modul prescris de medic.
O soluție importantă în lupta împotriva superbacteriilor este supravegherea genomică. Această tehnologie le permite cercetătorilor să analizeze materialul genetic al bacteriilor și să urmărească mai precis modul în care acestea se răspândesc.
Prin identificarea rapidă a focarelor, medicii pot lua măsuri înainte ca infecțiile să afecteze un număr mai mare de pacienți. Analizele genetice pot contribui și la alegerea tratamentelor potrivite, deoarece oferă informații despre caracteristicile microorganismelor și mecanismele prin care acestea rezistă la antibiotice.
Foto: shutterstock