Seismofobia, frica de cutremure care îți poate afecta sănătatea mintală. Cum se manifestă la adulți și copii și cum o poți gestiona

Atunci când frica de cutremure devine excesivă și interferează cu activitățile din viața de zi cu zi, aceasta poate lua forma unei fobii, cunoscută sub denumirea de seismofobie.
  • Publicat:
Seismofobia, frica de cutremure care îți poate afecta sănătatea mintală. Cum se manifestă la adulți și copii și cum o poți gestiona
Seismofobia, frica de cutremure care îți poate afecta sănătatea mintală. Cum se manifestă la adulți și copii și cum o poți gestiona

Cutremurele pot lăsa urme adânci asupra sănătății mintale, chiar și în cazul persoanelor care nu au trecut niciodată printr-o astfel de experiență. Imprevizibilitatea fenomenului, sentimentul de neputință și teama de a pierde persoane dragi pot alimenta o stare permanentă de anxietate, care ajunge să afecteze somnul, concentrarea și relațiile sociale.

Atunci când frica de cutremure devine excesivă și interferează cu activitățile din viața de zi cu zi, aceasta poate lua forma unei fobii, cunoscută sub denumirea de seismofobie.

Ce este seismofobia și cum se manifestă

Seismofobia reprezintă frica intensă și persistentă de cutremure, fiind întâlnită mai ales în rândul persoanelor care locuiesc în zone cu risc seismic ridicat. La baza acesteia se pot afla teama de moarte, pierderea celor apropiați și incapacitatea de a controla situațiile periculoase. Inclusiv expunerea la imagini dramatice sau la știri despre consecințele dezastrelor naturale poate declanșa anxietate. Printre cele mai frecvente manifestări se numără:

  • palpitațiile
  • insomnia și dificultățile de adormire
  • amețelile
  • dificultățile de concentrare
  • tulburările de apetit
  • senzația de sufocare
  • atacurile de panică
  • evitarea spațiilor închise sau aglomerate
  • nevoia constantă de a verifica știrile despre cutremure
  • izolarea socială

În cazul persoanelor care au trecut printr-un cutremur devastator pot apărea inclusiv depresia și tulburarea de stres post-traumatic.

Citește și: Ce provizii să îți faci în cazul unei situații de urgență – kit de supraviețuire

Aproape 67% dintre studenții la Medicină participanți la un studiu prezentau simptome severe de anxietate

O cercetare realizată pe 152 de studenți la Medicină din cadrul Universității Marmara, din Turcia, evidențiază amploarea problemelor emoționale într-un context marcat de riscul seismic. Datele au fost colectate între aprilie și iunie 2023, la câteva luni după cutremurele devastatoare din Turcia. Dintre participanții cu rezultate disponibile la evaluarea anxietății, 66,9% prezentau simptome severe, iar 33,1% simptome moderate. În ciuda nivelului ridicat de anxietate, doar 17,33% dintre respondenții la întrebarea respectivă aveau pregătit un rucsac pentru situații de urgență, iar 30% stabiliseră un loc de întâlnire cu familia în eventualitatea unui cutremur.

Cercetarea nu permite însă generalizarea rezultatelor la întreaga populație, iar instrumentul utilizat a evaluat anxietatea generală, nu exclusiv frica de cutremure.

Cum se manifestă frica de cutremure la copii

În cazul copiilor, anxietatea poate fi exprimată prin episoade de plâns, iritabilitate, refuzul de a dormi singuri sau de a merge la școală. Pot apărea inclusiv simptome fizice, precum durerile abdominale și greața.

Părinții sunt încurajați să discute deschis cu cei mici, să le asculte temerile și să le explice, într-un limbaj adaptat vârstei, cum se produc cutremurele și ce măsuri de protecție există.

Citește și: Tu ştii ce trebuie să faci în caz de cutremur? 10 sfaturi de la specialiști

Cum poți gestiona frica de cutremure

Informarea din surse credibile, pregătirea unui kit de urgență și stabilirea unui plan de siguranță împreună cu familia pot contribui la reducerea sentimentului de neputință. Exercițiile de respirație profundă, meditația și yoga pot ajuta, de asemenea, la gestionarea stresului. Atunci când anxietatea persistă, afectează calitatea somnului sau împiedică desfășurarea activităților zilnice, este recomandată consultarea unui psiholog sau a unui medic psihiatru.

Foto: shutterstock

Surse:

Alexandra Necșoiu - Redactor-șef
ALEXANDRA NECŞOIU, redactor-șef, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe ...
citește mai mult