Aerul poluat nu afectează doar plămânii. Particulele fine pot declanșa inflamații, pot deteriora vasele de sânge și pot contribui la creșterea tensiunii arteriale. Expunerea repetată la poluare este asociată cu un risc mai mare de infarct și accident vascular cerebral, inclusiv la persoanele care nu au simptome respiratorii.
Când vorbim despre efectele poluării asupra sănătății, ne gândim în primul rând la tuse, dificultăți de respirație și afecțiuni pulmonare. Există însă un alt organ care poate fi afectat de aerul toxic, chiar și atunci când nu apar simptome respiratorii: inima. Particulele foarte mici din aer pot pătrunde adânc în plămâni și pot declanșa reacții care influențează sistemul circulator. În timp, expunerea repetată poate contribui la deteriorarea vaselor de sânge, la creșterea tensiunii arteriale și la un risc mai mare de infarct sau accident vascular cerebral.
Problema devine cu atât mai importantă în orașele în care nivelul poluării rămâne ridicat săptămâni la rând. Faptul că o persoană nu tușește sau nu are o boală respiratorie cunoscută nu înseamnă că este protejată de efectele aerului poluat.
Un rol important îl au particulele fine în suspensie, în special cele cunoscute sub denumirea PM2.5. Acestea au un diametru foarte mic și pot ajunge în zonele profunde ale plămânilor. Particulele și reacțiile biologice pe care le declanșează pot influența și sistemul circulator, favorizând inflamația și afectând stratul interior al vaselor de sânge.
Dr. P. K. Rustagi, medic cardiolog intervenționist la Jaipur Golden Hospital din Rohini, Delhi, explică de ce poluarea trebuie privită și ca un factor de risc pentru sănătatea inimii. „Poluarea aerului nu este doar o problemă de sănătate respiratorie, ci și un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare. Particulele fine în suspensie (PM2.5) pot declanșa inflamații, pot deteriora vasele de sânge și pot crește riscul de complicații asociate inimii.”
Citește și: Care mască este cea mai potrivită pentru poluarea aerului: trebuie verificate caracteristicile
Aerul poluat poate influența mai multe procese de care depinde funcționarea normală a inimii. Expunerea la poluanți poate favoriza creșterea tensiunii arteriale, inflamația și modificările mecanismelor de coagulare a sângelui.
Pentru o persoană care are deja arterele coronare îngustate, aceste efecte pot crește vulnerabilitatea inimii și riscul unui eveniment cardiac acut. „Expunerea la niveluri ridicate de poluare a aerului poate crește riscul de infarct. Poluanții pot provoca inflamații, pot crește tensiunea arterială și pot afecta mecanismele de coagulare a sângelui, putând declanșa evenimente cardiace acute”, a explicat Dr. Rustagi.
Riscurile nu sunt legate doar de zilele în care nivelul poluării este foarte ridicat. Expunerea repetată, pe parcursul mai multor luni sau ani, poate accelera ateroscleroza, o afecțiune în care depozitele de grăsime se acumulează pe pereții arterelor.
Pe măsură ce aceste depozite cresc, vasele de sânge se îngustează, iar circulația sângelui poate fi îngreunată. În consecință, crește riscul de infarct, accident vascular cerebral și alte complicații cardiovasculare. Un aspect îngrijorător este că deteriorarea asociată poluării se poate dezvolta treptat, fără semne evidente care să atragă atenția.
Poluarea poate afecta orice persoană, însă consecințele pot fi mai grave în cazul celor care au deja probleme cardiovasculare.
Printre persoanele care trebuie să fie mai prudente se numără:
Dr. Rustagi recomandă evitarea activităților fizice solicitante în aer liber atunci când nivelul poluării este foarte ridicat. Printre măsurile de precauție se numără și purtarea unei măști N95 bine fixate atunci când ieșim afară, îmbunătățirea calității aerului din interior și continuarea tratamentelor prescrise de medic.
Persoanele care au deja afecțiuni cardiace nu ar trebui să întrerupă administrarea medicamentelor sau să modifice dozele fără recomandarea specialistului. Mișcarea rămâne importantă pentru sănătatea inimii, însă, atunci când aerul de afară este foarte poluat, antrenamentele pot fi mutate în interior.
Durerea în piept, dificultățile neobișnuite de respirație sau apariția bruscă a unui disconfort nu trebuie puse automat pe seama poluării. Aceste simptome pot indica o problemă medicală gravă și necesită evaluare medicală de urgență.
Evaluarea științifică realizată de Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite (EPA) asupra particulelor în suspensie prezintă, de asemenea, dovezi privind legătura dintre expunerea pe termen scurt și cea îndelungată la PM2.5 și complicațiile cardiovasculare. Printre acestea se numără infarctul, accidentul vascular cerebral și modificările tensiunii arteriale.
Protejarea inimii în perioadele cu poluare nu înseamnă doar evitarea plimbărilor în aer liber. Este important să ținem cont de calitatea aerului pe care îl respirăm zilnic și de efectele pe care expunerea repetată le poate avea asupra sănătății cardiovasculare.
Sursa: timesofindia.indiatimes.com
Sursa foto: Shutterstock
Articol editat de un jurnalist în care au fost folosite texte traduse cu AI.