Ce ajunge în creier odată cu aerul respirat? Legătura dintre poluare și demență

Totuși, oamenii de știință subliniază că asocierea nu demonstrează că poluarea provoacă direct demență. Mecanismele prin care particulele ar putea afecta creierul sunt încă investigate.

Ce ajunge în creier odată cu aerul respirat. Legătura dintre poluare și demență

Meta descriere: Particulele fine din aerul poluat ar putea afecta sănătatea creierului și crește riscul de demență. Ce arată studiile și cum ne putem proteja.

Aerul poluat nu afectează doar plămânii și inima. Cercetările recente sugerează că particulele microscopice inhalate pot ajunge și la nivelul creierului, unde ar putea contribui la inflamație, modificări ale țesutului cerebral și declin cognitiv. Unele studii au identificat o asociere între expunerea îndelungată la poluare și un risc mai mare de demență.

Totuși, oamenii de știință subliniază că asocierea nu demonstrează că poluarea provoacă direct demență. Mecanismele prin care particulele ar putea afecta creierul sunt încă investigate.

Particule de siliciu, metal și plastic, identificate în creierul unor persoane vârstnice

Un studiu publicat în revista Frontiers in Toxicology a identificat particule microscopice de siliciu, metal și plastic în țesut cerebral prelevat de la 11 persoane cu vârste cuprinse între 80 și 91 de ani.

Cercetătorii au observat că cele mai multe particule se aflau în bulbul olfactiv, regiunea creierului care primește informațiile despre miros. Unele au fost găsite și în amigdală, implicată în procesarea emoțiilor și a memoriei, precum și în cerebel, care controlează echilibrul și coordonarea mișcărilor.

Distribuția particulelor i-a determinat pe oamenii de știință să ia în calcul posibilitatea ca unele dintre ele să ajungă din cavitatea nazală în creier, de-a lungul nervilor implicați în transmiterea mirosului. O altă cale posibilă este circulația sanguină, după ce particulele inhalate trec din plămâni în sânge.

În probele analizate au fost observate și leziuni ale mielinei, învelișul protector al fibrelor nervoase. Nu se știe însă dacă particulele au provocat aceste modificări sau dacă au afectat memoria persoanelor respective. Studiul a inclus un număr foarte mic de cazuri, astfel că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.

Aerul poluat, asociat cu un risc mai mare de demență

Un studiu care a urmărit aproape 490.000 de britanici timp de aproximativ 14 ani a analizat legătura dintre expunerea la particule fine și riscul de demență.

Cercetătorii au observat că persoanele care locuiau în zonele cu cele mai ridicate concentrații de particule fine aveau un risc cu 14% mai mare de a dezvolta demență, comparativ cu cele din regiunile cel mai puțin poluate.

Analiza s-a concentrat asupra particulelor PM2.5, care au un diametru de cel mult 2,5 micrometri. Datorită dimensiunilor foarte mici, acestea pot pătrunde adânc în plămâni, iar unele pot ajunge ulterior în circulația sanguină.

Investigațiile imagistice au evidențiat și asocieri între expunerea la poluare și reducerea volumului cerebral, atât la nivelul întregului creier, cât și în anumite regiuni implicate în memorie și învățare.

Cercetătorii consideră că expunerea îndelungată la particule fine ar putea accelera îmbătrânirea organismului și pierderea de țesut cerebral, contribuind la creșterea riscului de demență. Studiul nu demonstrează însă că poluarea provoacă direct aceste modificări.

De ce particulele fine ar putea afecta sănătatea creierului

O posibilă explicație este că particulele inhalate favorizează inflamația și stresul oxidativ, procese care pot afecta celulele și vasele de sânge.

Într-un experiment pe șoareci, cercetătorii au comparat efectele emisiilor motoarelor diesel, ale fumului de lemne și ale prafului colectat de la locul prăbușirii turnurilor World Trade Center, din New York.

Gazele de eșapament și praful din New York au produs modificări asemănătoare în creierul animalelor, afectând activitatea a peste 1.200 de gene. Printre acestea se numără gene implicate în inflamație și în procesarea beta-amiloidului, proteina care formează plăcile caracteristice bolii Alzheimer.

Atât emisiile diesel, cât și praful de la World Trade Center aveau un conținut ridicat de metale, iar autorii consideră că acestea ar putea explica, cel puțin parțial, asemănările dintre efectele asupra creierului.

Rezultatele provin însă din experimente pe animale și nu pot fi extinse automat la oameni. În plus, expunerea de cinci ore nu reflectă contactul îndelungat cu poluanții din viața de zi cu zi.

Poluarea aerului, asociată și cu demența cu corpi Lewy

Expunerea la particule fine ar putea avea legătură și cu demența cu corpi Lewy, una dintre cele mai frecvente forme de demență după boala Alzheimer.

Afecțiunea poate provoca fluctuații ale atenției, halucinații vizuale și simptome motorii precum încetinirea mișcărilor, rigiditatea musculară și tremorul, întâlnite și în boala Parkinson.

Boala este caracterizată prin acumularea anormală a unei proteine numite alfa-sinucleină în interiorul neuronilor. Aceste depozite, cunoscute sub numele de corpi Lewy, afectează funcționarea celulelor nervoase.

Un studiu publicat în 2025, în revista Science, a analizat datele privind internările a 56,5 milioane de americani, între 2000 și 2014. Cercetătorii au observat că persoanele care locuiau în zone cu niveluri mai ridicate de particule PM2.5 au fost internate mai frecvent pentru demență cu corpi Lewy sau pentru demența asociată bolii Parkinson.

Pentru fiecare creștere cu aproximativ 4,1 micrograme pe metru cub a concentrației medii anuale de PM2.5, cercetătorii au estimat un risc cu 12% mai mare de demență cu corpi Lewy și cu 17% mai mare de demență asociată bolii Parkinson.

Pentru a înțelege mai bine această legătură, oamenii de știință au expus șoareci la particule fine o dată la două zile, timp de zece luni. Ulterior, au observat acumulări anormale de alfa-sinucleină, pierderi de neuroni, reducerea volumului cerebral și deteriorarea capacităților cognitive.

Aceste rezultate sugerează că poluarea ar putea contribui la procese implicate în apariția unor boli neurodegenerative, însă sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili mecanismele și efectele asupra oamenilor.

Cum ne putem proteja de particulele fine din aer

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca media anuală a particulelor PM2.5 să nu depășească 5 micrograme pe metru cub de aer. Reducerea expunerii la poluare poate fi importantă pentru sănătatea generală, inclusiv pentru cea a creierului.

Câteva măsuri pot contribui la diminuarea contactului cu particulele fine:

• Aerisirea în timpul gătitului. Pornește hota înainte de a începe prepararea mâncării, preferabil una care evacuează aerul în exterior, și las-o să funcționeze câteva minute după. Prăjirea alimentelor poate produce particule fine în interiorul locuinței.

• Evitarea fumului de țigară în casă. Fumatul în interior este una dintre sursele importante de particule fine din locuință.

• Întreținerea filtrelor. Curăță sau schimbă filtrele aparatelor de aer condiționat și ale sistemelor de ventilație conform indicațiilor producătorului. Un purificator cu filtru HEPA poate reduce concentrația particulelor din aerul încăperii în care funcționează.

• Alegerea traseelor. Pentru plimbări și alergare, optează pentru parcuri și străzi lăturalnice, departe de traficul intens.

• Urmărirea calității aerului. Valorile pot fi verificate pe platforma Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, calitateaer.ro. Când poluarea este ridicată sau există fum de la incendii, limitează efortul fizic în aer liber.

Alimentația echilibrată, mișcarea regulată și controlul tensiunii arteriale, al glicemiei și al colesterolului sunt alte măsuri care ajută la menținerea sănătății creierului.

FOTO: Shutterstock