Menopauza nu apare întotdeauna în jurul vârstei de 50 de ani. Unele femei se confruntă cu simptome specifice încă de la 35–40 de ani, însă acestea pot fi confundate cu stresul, problemele tiroidiene sau oboseala. Medicii atrag atenția că menopauza prematură trebuie identificată la timp, deoarece scăderea nivelului de estrogen poate avea efecte asupra oaselor și sănătății inimii.
„Dar am doar 36 de ani”. Este o replică pe care medicii o aud frecvent de la femeile care se confruntă cu epuizare, anxietate și tulburări de somn. De multe ori, simptomele sunt puse pe seama stresului, a problemelor cu tiroida sau a vârstei. Menopauza este rareori luată în calcul, deoarece femeia pare prea tânără pentru o astfel de schimbare.
Totuși, menopauza nu apare întotdeauna în jurul vârstei de 50 de ani. În unele cazuri, aceasta se instalează înainte de 40 de ani, iar simptomele pot trece neobservate sau pot fi confundate cu cele ale altor afecțiuni.
Menopauza instalată înainte de vârsta de 40 de ani este numită menopauză prematură și este asociată cu insuficiența ovariană prematură. Atunci când apare între 40 și 45 de ani, este considerată menopauză timpurie.
Printre cauzele posibile se numără istoricul familial, unele afecțiuni autoimune și tratamentele împotriva cancerului. Există însă și situații în care nu poate fi identificată o cauză clară.
O altă situație este menopauza chirurgicală. Atunci când ambele ovare sunt îndepărtate, de obicei împreună cu uterul, nivelul hormonilor scade brusc. Spre deosebire de menopauza naturală, care se instalează treptat, schimbarea poate fi resimțită mai intens și mai rapid. Dacă ovarele sunt păstrate în timpul unei intervenții de îndepărtare a uterului, menopauza nu începe imediat, deși unele femei pot ajunge la această etapă mai devreme decât s-ar fi așteptat.
Citește și: Cele mai ciudate 20 de simptome care apar la menopauză. De multe ori, femeile nu le recunosc
Semnele menopauzei premature sau timpurii pot fi asemănătoare celor întâlnite la vârste mai înaintate. Printre ele se numără bufeurile, transpirațiile nocturne, somnul întrerupt, schimbările de dispoziție, anxietatea și dificultățile de concentrare.
Pot apărea, de asemenea, uscăciune vaginală, scăderea libidoului, dureri articulare, palpitații și menstruații neregulate sau absente.
Într-o societate în care menopauza este încă puțin discutată chiar și în jurul vârstei de 50 de ani, simptomele unei femei de 35 de ani pot fi ușor puse pe seama altor probleme. Unele femei ajung astfel să petreacă ani întregi fără un diagnostic corect.
Deoarece aceste manifestări pot apărea și în alte afecțiuni, evaluarea medicală este mai importantă decât presupunerile.
Dacă menstruația se oprește înainte de 45 de ani sau dacă bufeurile și insomnia afectează viața de zi cu zi, este recomandat un consult medical. Femeile pot discuta cu medicul despre analize hormonale, precum cele pentru FSH și estradiol, dar și despre investigații pentru excluderea unor probleme tiroidiene sau a altor cauze.
Scăderea nivelului de estrogen nu se reflectă doar în simptomele resimțite zilnic. Acest hormon are un rol important în protejarea oaselor, inimii și creierului.
Femeile care intră la menopauză mai devreme petrec mai mulți ani cu un nivel redus de estrogen, ceea ce poate crește riscul de osteoporoză și de boli cardiovasculare.
Există și o componentă emoțională care nu trebuie ignorată. Unele femei se confruntă cu tristețea provocată de pierderea fertilității sau cu sentimentul că nu se mai recunosc după o intervenție chirurgicală. Aceste experiențe au nevoie de sprijin și îngrijire, nu doar de îndemnul de a se obișnui cu schimbarea.
Un prim pas este consultul la un medic ginecolog sau la un specialist în menopauză. Femeile pot discuta despre terapia hormonală, recomandată în general celor care ajung la menopauză prematură sau timpurie până în jurul vârstei obișnuite a menopauzei, dacă nu există motive medicale pentru care acest tratament nu poate fi administrat. Decizia trebuie luată împreună cu medicul, după evaluarea fiecărui caz.
Sănătatea oaselor trebuie, de asemenea, urmărită. Aportul adecvat de calciu, vitamina D și proteine, alături de exercițiile fizice care presupun susținerea greutății corpului, pot contribui la menținerea rezistenței osoase. Medicul poate recomanda și o investigație pentru măsurarea densității osoase.
La fel de importantă este monitorizarea sănătății inimii. Verificarea periodică a tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului poate ajuta la identificarea din timp a unor factori de risc.
Somnul și starea emoțională nu ar trebui neglijate. Un program regulat, exercițiile de respirație și yoga pot fi de ajutor pentru unele femei. Dacă anxietatea sau stările depresive persistă, poate fi utilă și consilierea psihologică.
Unele femei aleg să includă în rutina lor practici complementare, precum metode inspirate din medicina ayurvedică, yoga blândă sau schimbări alimentare. Acestea pot fi folosite ca sprijin, dar nu înlocuiesc evaluarea și tratamentul medical. Este important ca medicul să știe despre orice supliment sau produs administrat.
Sprijinul familiei poate schimba felul în care o femeie traversează această perioadă. Un partener sau un părinte care înțelege ce se întâmplă poate contribui la reducerea sentimentului de izolare.
În cazul în care este recomandată o intervenție chirurgicală, este important ca femeia să discute în prealabil cu medicul despre efectele asupra nivelului hormonal, tratamentele care pot urma și modul în care se poate pregăti pentru recuperare.
Consilierea, grupurile de sprijin și discuțiile sincere cu alte femei care au trecut prin aceeași experiență pot ajuta la depășirea sentimentului de singurătate.
Mesajul esențial este că simptomele sunt reale și nu trebuie ignorate. Menopauza prematură poate schimba planurile unei femei, dar identificarea la timp și îngrijirea medicală potrivită pot face diferența.
Sursa: timesofindia.indiatimes.com
Sursa foto: Shutterstock
Articol editat de un jurnalist în care au fost folosite texte traduse cu AI.