De ce nu rămâi însărcinată dacă analizele ies bune?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Menstruația vine regulat, ecografia ginecologică pare normală, analizele hormonale sunt „în limite”, iar partenerul poate chiar să aibă o spermogramă considerată bună. Și totuși, lunile trec, iar testul de sarcină iese negativ.

Explicația nu este întotdeauna că există o boală ascunsă sau că trebuie făcute toate testele disponibile. Uneori, problema este că investigațiile efectuate până în acel moment nu au evaluat toate etapele necesare apariției unei sarcini. Alteori, investigațiile au fost corecte, dar cuplul se află în categoria numită infertilitate inexplicabilă.

Și mai există o situație frecvent trecută cu vederea: investigațiile s-au concentrat aproape exclusiv asupra femeii, în timp ce partenerul a fost evaluat insuficient sau deloc.

Recomandări

Adevărul despre terapia PRP și fertilitate. Dr. Andreas Vythoulkas, specialist infertilitate: „Noile ghiduri recomandă utilizarea PRP…

Reușita unei proceduri de fertilizare in vitro depinde și de stilul de viață. Explică dr. Andreas…

„Faptul că o femeie îmi spune «analizele mele sunt bune» este o veste bună, dar nu este încă răspunsul la întrebarea dacă fertilitatea cuplului a fost evaluată complet. Pentru apariția unei sarcini avem nevoie de mai multe lucruri care să funcționeze în același timp: ovulație, ovocite, trompe permeabile, uter și endometru adecvate, spermatozoizi capabili să fecundeze și, bineînțeles, un embrion care să se dezvolte normal. O analiză de sânge nu ne poate spune toate aceste lucruri”, explică Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.

„Analizele sunt bune” poate însemna doar că analizele făcute până acum sunt bune

Un set de analize uzuale de sânge și o ecografie ginecologică normală nu reprezintă automat o evaluare completă a fertilității.

Ghidurile medicale recomandă ca evaluarea infertilității să includă analiza ovulației, evaluarea anatomiei aparatului reproducător și a permeabilității trompelor uterine, precum și evaluarea spermei partenerului.

„O pacientă poate avea TSH normal, prolactină normală, hormoni aparent în limite și ecografie bună, dar nimeni să nu fi verificat dacă trompele sunt permeabile. Sau poate avea cicluri regulate, dar o rezervă ovariană redusă pentru vârsta ei. Sau putem descoperi o problemă la nivelul cavității uterine. De aceea contează foarte mult cine recomandă investigațiile și în ce context le interpretează”, spune dr. Andreas Vythoulkas.

Evaluarea corectă nu înseamnă însă efectuarea unei liste interminabile de teste.

În infertilitate nu este bine nici să investigăm prea puțin, nici să cerem toate analizele care există doar pentru că… există. Specialistul trebuie să știe ce întrebare încearcă să lămurească prin fiecare investigație.

Ai menstruație regulată. Înseamnă automat că ești fertilă? 

Un ciclu menstrual regulat este, în general, un semn favorabil și, la femeile cu cicluri regulate de 21-35 de zile, de obicei nu este necesară confirmarea suplimentară de rutină a ovulației. Dar ovulația reprezintă doar una dintre etapele necesare concepției.

„Poți ovula în fiecare lună și totuși să existe o altă cauză pentru care sarcina nu apare. De aceea nu este suficient să spunem «am ciclu regulat, deci din partea mea totul este în regulă». Trebuie evaluată fertilitatea ca întreg”, explică dr. Vythoulkas.

Vârsta femeii cel mai important predictor individual al fertilității și se recomandă, în general, începerea evaluării după 12 luni de contacte sexuale regulate neprotejate la femeile sub 35 de ani și după șase luni la cele de 35 de ani sau peste. După 40 de ani, evaluarea poate fi necesară chiar mai rapid.

Trompele uterine nu pot fi evaluate printr-o simplă ecografie

Una dintre situațiile pe care pacientele le pot interpreta greșit este ecografia ginecologică normală. Ecografia poate oferi informații extrem de importante despre uter și ovare, însă faptul că la ecografie totul arată bine nu demonstrează automat că trompele uterine sunt permeabile.

Pentru verificarea permeabilității tubare pot fi recomandate investigații precum histerosalpingografia sau sonohisterografia cu evaluarea trompelor, în funcție de situație.

„Dacă ambele trompe sunt blocate, ovocitul și spermatozoidul nu au posibilitatea să se întâlnească în mod natural. Pacienta poate avea analize hormonale perfecte și poate ovula lună de lună, dar acest lucru nu rezolvă problema mecanică. Este unul dintre motivele pentru care spun mereu că trebuie să investigăm traseul complet al unei sarcini, nu doar hormonii”, explică specialistul.

Unele probleme nu se văd la analizele uzuale

Există și afecțiuni precum endometrioza care pot fi asociate cu infertilitatea, dar care nu sunt întotdeauna evidente prin analize de sânge obișnuite.

Istoricul pacientei poate deveni foarte important: menstruații extrem de dureroase, durere la contactul sexual, dureri pelvine cronice sau antecedente chirurgicale și infecțioase pot orienta medicul către investigații suplimentare.

În alte situații, medicul poate considera necesară o evaluare mai atentă a cavității uterine atunci când există suspiciunea unui polip, fibrom, aderențe sau alte modificări.

„Consultația de infertilitate nu începe cu o listă de analize, ci cu foarte multe întrebări. Uneori un detaliu din istoricul pacientei ne spune mai mult decât cinci teste făcute fără o indicație precisă”, spune dr. Andreas Vythoulkas.

Una dintre cele mai mari greșeli: lipsa investigațiilor asupra partenerului 

În multe cupluri, traseul investigațiilor începe astfel: femeia merge la ginecolog, face analize hormonale, ecografii, verificarea trompelor și poate ajunge chiar la investigații invazive. Partenerul, în schimb, fie nu face nicio analiză, fie spermograma este lăsată pentru final. Această abordare poate însemna pierderea de timp valoros.

Se recomandă ca, atunci când există un partener masculin, evaluarea ambilor parteneri să înceapă în paralel, tocmai pentru că factorul masculin este frecvent implicat în infertilitate.

Conform ghidurilor de specialitate, factorul masculin este singura cauză în aproximativ 20% dintre cuplurile cu infertilitate și contribuie alături de alți factori în încă 30-40% dintre cazuri.

„Infertilitatea nu este o problemă a femeii. Este o problemă a cuplului. Aproape jumătate dintre cazuri pot avea, într-o formă sau alta, și o componentă masculină. Nu este normal ca femeia să facă luni întregi investigații, uneori inclusiv proceduri invazive, iar partenerului să nu îi fi fost recomandată nici măcar o spermogramă”, atrage atenția dr. Andreas Vythoulkas.

O spermogramă bună înseamnă că bărbatul este cu siguranță fertil?

Spermograma este investigația de bază și trebuie făcută de la începutul evaluării unui cuplu cu infertilitate. Ea oferă informații despre parametri precum numărul, concentrația, motilitatea și morfologia spermatozoizilor. Dar nici spermograma nu trebuie interpretată simplist.

„Spermograma este extrem de importantă, dar nu este un certificat pe care scrie «fertil» sau «infertil». Rezultatele trebuie interpretate în contextul cuplului. Parametrii spermei pot varia și, atunci când găsim modificări, poate fi necesară repetarea analizei și evaluarea bărbatului de către un specialist în infertilitate masculină”, explică medicul.

Ghidurile recomandă ca bărbații cu unul sau mai mulți parametri anormali la spermogramă sau cu suspiciune de infertilitate masculină să fie evaluați printr-un istoric complet și un examen efectuat de un specialist în infertilitate.

În funcție de rezultatul spermogramei și de istoricul medical, pot deveni necesare investigații suplimentare. Pot fi evaluate anumite cauze hormonale, anatomice sau genetice, iar medicul poate căuta factori precum varicocelul, antecedente de infecții, traumatisme, intervenții chirurgicale, tratamente oncologice, probleme endocrine ori utilizarea testosteronului sau a steroizilor anabolizanți.

„Dacă avem o spermogramă sever modificată, nu este suficient să îi spunem bărbatului să ia niște vitamine trei luni și să repetăm analiza. Trebuie să înțelegem de ce este modificată. Uneori există o cauză care poate fi tratată, alteori rezultatul ne ajută să alegem metoda de reproducere asistată potrivită”, explică dr. Vythoulkas.

Totuși, testele masculine avansate nu sunt recomandate tuturor cuplurilor din prima etapă. De exemplu, în literatura de specialitate nu se recomandă testarea fragmentării ADN-ului spermatic ca analiză de rutină în evaluarea inițială a fiecărui bărbat infertil. Investigațiile suplimentare trebuie alese în funcție de contextul clinic.

„Este foarte important să nu trecem din extrema în care bărbatul nu este investigat deloc în extrema în care îi facem toate testele posibile. Medicina bună înseamnă investigații țintite”, subliniază specialistul.

„Infertilitate inexplicabilă” nu înseamnă că problema nu există

Există și cupluri în care evaluarea standard este completă, dar nu identifică o cauză clară. Femeia ovulează, trompele sunt permeabile, cavitatea uterină nu prezintă modificări importante, spermograma este compatibilă cu obținerea unei sarcini și, cu toate acestea, sarcina nu apare. În acest caz se poate vorbi despre infertilitate inexplicabilă.

„Termenul poate fi frustrant pentru pacienți. Ei aud «inexplicabilă» și au impresia că medicii spun că nu au nimic. Nu asta înseamnă. Înseamnă că prin metodele standard pe care le folosim în prezent nu am identificat o cauză suficient de clară pentru a explica de ce sarcina nu apare”, explică dr. Andreas Vythoulkas.

Există procese foarte fine implicate în reproducere – de la calitatea ovocitului și a spermatozoidului până la fertilizare, dezvoltarea embrionului și implantare – pe care analizele uzuale nu le pot măsura perfect.

Testele mai multe nu sunt întotdeauna și testele mai bune

Când un cuplu ajunge în această situație, tentația poate fi să caute pe internet „analize pentru infertilitate” și să înceapă să bifeze investigații cât mai sofisticate.

Dr. Andreas Vythoulkas atrage atenția că aceasta nu este neapărat soluția.

Ghidurile precizează că investigații precum laparoscopia, anumite teste avansate ale funcției spermatice, testele imunologice, trombofiliile, cariotipul, biopsia endometrială sau prolactina nu sunt recomandate automat ca parte a evaluării de rutină, în absența unei indicații clinice specifice.

„Nu vreau ca mesajul să fie «dacă nu rămâi însărcinată, înseamnă că nu ai făcut suficiente analize». Poate ai făcut investigațiile corecte și te afli într-un caz de infertilitate inexplicabilă. Dar înainte să ajungem la această concluzie trebuie să fi fost evaluate corect elementele esențiale și ambii parteneri”, spune medicul.

Când trebuie să mergi la specialistul în infertilitate

În general, evaluarea este recomandată după 12 luni de contacte sexuale regulate, neprotejate, fără obținerea unei sarcini, dacă femeia are sub 35 de ani. După 35 de ani, recomandarea este ca investigațiile să înceapă după aproximativ șase luni, iar după 40 de ani evaluarea poate fi indicată imediat.

Există însă situații în care nu este indicat să se aștepte atât.

Ciclurile menstruale foarte neregulate sau absente, suspiciunea de endometrioză, antecedentele de boală inflamatorie pelvină, probleme cunoscute ale trompelor, tratamente oncologice în antecedente sau suspiciunea unui factor masculin justifică evaluarea mai devreme.

„Timpul contează în fertilitate. Dacă o femeie de 38 de ani încearcă de un an și continuă să repete aceleași analize pentru că acestea ies bine, pierdem tocmai resursa pe care nu o putem recupera: timpul”, concluzionează dr. Vythoulkas.

FOTO: Shutterstock.