Tumorile maligne ale creierului și ale sistemului nervos central sunt diagnosticate anual la aproximativ 1.000 de persoane în Cehia. Pot telefoanele mobile să favorizeze apariția acestora? Care sunt primele semne de alarmă și ce opțiuni de tratament există? Oncologul Jakub Cvek explică ce se știe despre această boală și vorbește despre terapiile moderne, inclusiv despre dispozitivul Optune, cunoscut și ca tratamentul cu „căștița”.
Tumorile cerebrale sunt printre diagnosticele care provoacă cea mai mare teamă. În ultimii ani, numărul cazurilor a crescut ușor, însă nu a fost înregistrată o creștere bruscă, explică medicul Jakub Cvek.
„Datele din Cehia indică mai degrabă o creștere ușoară pe termen lung decât un salt dramatic. Tumorile maligne ale creierului, măduvei spinării și altor părți ale sistemului nervos central sunt diagnosticate la noi la aproximativ 1.000 de persoane pe an. Este însă important să facem diferența între tumorile care apar direct în creier și metastazele care s-au răspândit aici dintr-un alt organ. De asemenea, trebuie amintit că nu orice tumoră cerebrală este malignă. Sub această denumire se ascund, de fapt, boli complet diferite, cu posibilități de tratament și prognostic foarte variate”, a explicat oncologul.
În ceea ce privește cauzele, cercetătorii cunosc tot mai multe despre modificările care apar în celulele tumorale și care determină înmulțirea lor necontrolată. Totuși, în cele mai multe cazuri, medicii nu pot spune cu exactitate de ce a apărut boala la o anumită persoană.
„Știm tot mai multe despre modificările din celulele tumorale care provoacă înmulțirea lor necontrolată. În cazul unei persoane concrete, însă, de cele mai multe ori nu putem spune de ce a apărut boala. Excepție fac unele sindroame ereditare rare, precum neurofibromatoza. Un factor de risc cunoscut este și iradierea zonei capului în copilărie. Modificările genetice din tumoră apar însă, în marea majoritate a cazurilor, pe parcursul vieții și nu înseamnă că boala este ereditară. Prin urmare, nu este cazul ca cineva să își reproșeze în vreun fel apariția bolii”, a precizat Jakub Cvek.
Una dintre cele mai răspândite temeri este că folosirea îndelungată a telefonului mobil sau dormitul cu acesta lângă cap ar putea provoca tumori cerebrale. Medicul spune că cercetările de până acum nu au demonstrat o asemenea legătură.
„Studiile ample de până acum nu au demonstrat că utilizarea obișnuită a telefoanelor mobile crește riscul de tumori cerebrale. În plus, telefonul mobil folosește un alt tip de radiații decât razele X sau radioterapia. Acestea nu au suficientă energie pentru a deteriora direct ADN-ul prin același mecanism. Cercetările continuă, desigur, dar nu există dovezi care să justifice sperierea oamenilor cu ideea că își pot provoca o tumoră cerebrală vorbind la telefon”, a explicat specialistul.
Medicul recomandă totuși ca telefonul să nu fie ținut în dormitor, însă dintr-un alt motiv: calitatea somnului.
Spre deosebire de alte forme de cancer, în cazul tumorilor cerebrale nu sunt cunoscuți suficienți factori de risc pentru a putea fi stabilite măsuri clare de prevenție primară. Nici alimentația, nici activitatea fizică și nici suplimentele nu pot garanta evitarea bolii.
„În cazul tumorilor cerebrale, încă nu cunoaștem factorii de risc și, prin urmare, nu putem propune o prevenție primară cu ajutorul medicamentelor, al alimentației, al mișcării sau al unor suplimente alimentare. Un stil de viață sănătos are, desigur, mult sens, dar nu putem promite că va preveni aceste tumori. De exemplu, renunțarea la fumat reduce riscul de cancer pulmonar și, implicit, riscul apariției metastazelor cerebrale provenite de la acesta. Nici prevenția secundară nu și-a demonstrat beneficiile, iar pentru persoanele sănătoase, fără simptome și fără un risc deosebit, nu este recomandată examinarea preventivă a creierului prin rezonanță magnetică”, a explicat Jakub Cvek.
Citește și: Simptomele care pot anunţa o tumoră cerebrală. Cum se desfăşoară tratamentul
Semnele de alarmă diferă în funcție de zona creierului în care se dezvoltă tumora. O durere de cap nouă, care se agravează treptat sau este diferită de cele resimțite în mod obișnuit, merită investigată, mai ales dacă este însoțită de alte manifestări.
Printre simptomele posibile se numără vărsăturile, amețelile, vederea dublă, crizele epileptice, tulburările de vorbire, slăbiciunea unei mâini sau a unui picior și schimbările neobișnuite de comportament.
„Ambele variante sunt posibile, depinde în primul rând de localizarea tumorii. Merită să acordăm atenție unei dureri de cap noi, care se agravează treptat sau este diferită de cea obișnuită, mai ales dacă apar și vărsături, amețeli sau vedere dublă. Primul simptom poate fi însă și o criză epileptică, o tulburare de vorbire, slăbiciunea unui membru, o modificare a vederii sau schimbări neobișnuite de comportament, pe care uneori familia le observă prima. Durerea de cap, luată singură, are mult mai des o altă cauză decât o tumoră. O tulburare apărută brusc la nivelul vorbirii sau al mișcării necesită însă ajutor medical imediat și apelarea numărului 155 – poate fi vorba despre un accident vascular cerebral”, a atras atenția oncologul.
Unul dintre tratamentele despre care s-a discutat în ultima perioadă este dispozitivul Optune TTF, folosit și în cazul actriței și prezentatoarei Laďka Něrgešová, care a ales să vorbească public despre lupta cu boala.
Medicul Jakub Cvek precizează că nu poate comenta cazul concret al pacientei fără să îi cunoască dosarul medical. În general, însă, tratamentul cu Optune are beneficii demonstrate pentru o anumită categorie de pacienți diagnosticați cu glioblastom.
Dispozitivul folosește electrozi aplicați pe scalpul ras pentru a crea câmpuri electrice alternative, care perturbă diviziunea celulelor tumorale. „Fără să cunosc documentația medicală, nu mă pot pronunța asupra cazului unei paciente concrete. În general, însă, este vorba despre un tratament cu beneficii demonstrate pentru o anumită categorie de pacienți cu glioblastom. Dispozitivul creează, prin intermediul unor electrozi aplicați pe capul ras, câmpuri electrice alternative care perturbă diviziunea celulelor tumorale”, a explicat specialistul.
Într-un studiu randomizat, adăugarea acestui tratament la chimioterapia de întreținere a crescut supraviețuirea mediană de la aproximativ 16 la 21 de luni. Perioada a fost calculată de la includerea pacienților în studiu, după încheierea tratamentului inițial prin chimioradioterapie.
„Într-un studiu randomizat, adăugarea sa la chimioterapia de întreținere a prelungit supraviețuirea mediană de la aproximativ 16 la 21 de luni, calculată de la includerea în studiu, după chimioradioterapia inițială. Este un rezultat important în cazul unei boli atât de grave, dar nu reprezintă o garanție a vindecării și nici o predicție pentru o anumită persoană”, a subliniat medicul.
Oncologul atrage atenția și asupra faptului că tratamentul nu este o descoperire recentă. Rezultatele studiului care i-a demonstrat beneficiile au fost publicate încă din 2017. „Merită totuși să oftăm când ne gândim că nu este vorba despre o noutate de ultimă oră – rezultatele acestui studiu au fost publicate încă din 2017. Drumul până la disponibilitatea tratamentului în Cehia a fost, din păcate, foarte lung. Deși posibilitățile de decontare s-au îmbunătățit începând din toamna anului 2025, tratamentul rămâne condiționat de îndeplinirea unor criterii și de aprobarea individuală a casei de asigurări de sănătate, în centrele selectate, printre care Spitalul Universitar din Ostrava nu se numără”, a mai declarat Jakub Cvek.
Tratamentul cu ajutorul câmpurilor electrice nu este destinat tuturor pacienților cu tumori cerebrale. Cele mai solide dovezi privind eficiența sa există în cazul adulților diagnosticați recent cu glioblastom, pentru care dispozitivul completează chimioterapia de întreținere administrată după radioterapie și chimioterapie.
Optune nu înlocuiește intervenția chirurgicală și nici celelalte metode standard de tratament. În plus, presupune un regim zilnic solicitant: dispozitivul este recomandat pentru cel puțin 18 ore pe zi și poate provoca iritații ale pielii în zonele în care sunt aplicați electrozii.
„Cu siguranță, nu este destinat tuturor tumorilor cerebrale. Cele mai solide dovezi le avem în cazul adulților cu glioblastom nou diagnosticat, când tratamentul completează chimioterapia de întreținere după radioterapia administrată împreună cu chimioterapia. Nu înlocuiește operația și nici celelalte tratamente standard. Este, de asemenea, destul de solicitant în ceea ce privește rutina zilnică – dispozitivul este recomandat pentru cel puțin 18 ore pe zi și poate provoca iritații ale pielii sub electrozi. Pe lângă caracteristicile tumorii, luăm în considerare, prin urmare, starea generală a pacientului, dorințele acestuia și măsura în care poate face față utilizării dispozitivului pe termen lung”, a explicat oncologul.
La Clinica de Oncologie a Spitalului Universitar din Ostrava, unul dintre dispozitivele importante folosite în tratamente este CyberKnife, cunoscut și sub numele de „cuțit cibernetic”.
În ciuda denumirii, acesta nu este un bisturiu, ci un aparat robotic de radioterapie. Tehnologia permite concentrarea unei doze mari de radiații asupra tumorii, cu reducerea expunerii țesutului cerebral sănătos din jur.
„În ciuda numelui, nu este un cuțit, ci un aparat robotic de radioterapie. Acesta permite concentrarea foarte precisă a unei doze mari de radiații asupra formațiunii tumorale și limitarea dozei care ajunge în țesutul cerebral sănătos din jur. Tratamentul se desfășoară fără incizie, de obicei în regim ambulatoriu, într-o singură ședință sau în câteva ședințe. Este utilizat pe scară largă, de exemplu, în cazul metastazelor cerebrale și al unor tumori benigne. Nici această metodă nu este însă potrivită pentru orice formațiune și nu este lipsită complet de riscuri”, a precizat Jakub Cvek.
În cazul glioblastomului, ale cărui celule se pot extinde și în afara zonei vizibile a tumorii, CyberKnife nu poate înlocui radioterapia standard. În anumite situații, poate fi folosit însă pentru creșterea dozei totale de radiații în zona considerată cu cel mai mare risc. Medicul subliniază că alegerea tratamentului trebuie făcută de o echipă formată din neurochirurgi, oncologi și alți specialiști.
În ultimul deceniu, opțiunile de tratament s-au îmbunătățit. Medicii pot realiza intervenții chirurgicale mai sigure, pot administra radioterapie cu o precizie mai mare și pot analiza mai bine caracteristicile biologice ale tumorilor, pentru a alege tratamentul potrivit.
„În cazul unor tumori, astăzi putem obține vindecarea sau controlul bolii pe termen lung. S-au îmbunătățit siguranța operațiilor, precizia iradierii, precum și capacitatea de a determina caracteristicile biologice ale tumorii și de a alege și programa mai bine tratamentul în funcție de acestea. Vedem progrese importante și la o parte dintre pacienții cu metastaze cerebrale, datorită combinației dintre tratamentele locale și medicamentele moderne. În cazul glioblastomului, însă, progresul este, din păcate, mai lent, iar să promitem vindecarea sa completă în viitorul apropiat nu ar fi onest”, a declarat oncologul.
O altă direcție este tratamentul țintit. Un exemplu este vorasidenib, utilizat în cazul anumitor gliomuri de grad scăzut, care prezintă mutația IDH. Medicamentul poate încetini creșterea tumorii și poate amâna necesitatea radioterapiei sau a chimioterapiei.
Jakub Cvek atrage atenția că succesul tratamentului nu trebuie măsurat doar prin durata vieții, ci și prin calitatea acesteia. „Și aș vrea să amintesc că succesul nu se măsoară doar prin durata vieții, ci și prin posibilitatea de a-ți păstra autonomia, personalitatea și timpul petrecut alături de cei dragi”, a încheiat medicul.
Sursa: blesk.cz
Sursa foto: Shutterstock
Conținut editorial asistat de inteligența artificială.