Ți s-a întâmplat să te scarpini ușor pe braț și, câteva secunde mai târziu, să observi că pielea s-a înroșit exact pe traseul degetelor? La unele persoane, urmele devin reliefate, seamănă cu niște linii trasate pe piele și pot persista câteva minute înainte să dispară.
De cele mai multe ori, această reacție este legată de eliberarea histaminei și de sensibilitatea pielii la presiune sau frecare. Atunci când răspunsul este exagerat și lasă urme vizibile, fenomenul poate fi asociat cu dermografismul, o formă de urticarie inductibilă. Totuși, nu orice urmă roșie apărută după scărpinat înseamnă că ai această afecțiune.
Scărpinatul produce un stimul mecanic asupra pielii. În mod normal, acesta poate determina o înroșire temporară, deoarece vasele mici de sânge se dilată, iar fluxul sangvin local crește.
La persoanele cu dermografism, reacția este mai pronunțată. Anumite celule imunitare din piele, numite mastocite, eliberează histamină și alți mediatori inflamatori. Histamina contribuie la apariția roșeții, a mâncărimii și a umflăturilor superficiale.
Astfel, o atingere sau o zgârietură relativ ușoară poate lăsa o urmă roșie, uneori reliefată, care reproduce forma stimulului. De aici vine și denumirea de dermografism, interpretată adesea ca „scriere pe piele”.
Dermografismul este o reacție exagerată a pielii la frecare, presiune sau zgâriere. În forma simptomatică, pe lângă roșeață pot apărea linii umflate, asemănătoare unor mici plăci de urticarie, însoțite de mâncărime.
Manifestările apar, de regulă, la câteva minute după stimulare și se retrag spontan, adesea în decurs de aproximativ 30–60 de minute. Durata poate varia de la o persoană la alta.
Nu toate persoanele care prezintă dermografism au și disconfort. Uneori, reacția este observată întâmplător, fără să provoace mâncărime sau alte simptome. În alte cazuri, frecarea produsă de haine, prosop sau lenjeria de pat poate declanșa episoade supărătoare.
Dermografismul poate apărea fără un factor declanșator evident. La unele persoane, însă, simptomele sunt accentuate de stimuli obișnuiți sau de anumite contexte.
Printre factorii care pot agrava manifestările se numără:
frecarea pielii și hainele strâmte;
prosopul folosit energic după duș;
transpirația și căldura;
stresul, care poate accentua percepția mâncărimii;
iritarea pielii prin produse cosmetice sau detergenți.
Prezența acestor factori nu înseamnă automat că ei sunt cauza dermografismului. Reacția poate varia în timp, iar uneori nu poate fi identificat un declanșator clar.
Dacă urmele dispar repede și nu sunt însoțite de alte simptome, de regulă nu reprezintă o urgență. Este indicat să discuți cu un dermatolog dacă reacțiile apar frecvent, provoacă mâncărime intensă, afectează somnul sau persistă și fără să te scarpini.
Medicul poate stabili dacă este vorba despre dermografism, alt tip de urticarie sau o altă problemă dermatologică. În funcție de simptome, poate recomanda tratament antihistaminic sau alte măsuri pentru reducerea disconfortului. Nu este indicat să începi un tratament pe cont propriu fără să verifici dacă este potrivit pentru tine.
Dacă apar umflarea limbii sau a gâtului, dificultăți de respirație ori senzația de leșin, este necesar ajutor medical de urgență.
Dacă observi că pielea reacționează ușor la frecare, încearcă să eviți scărpinatul repetat și să folosești un prosop moale, fără să freci energic pielea după duș. Produsele de curățare blânde și cremele hidratante fără parfum pot ajuta la limitarea iritației.
Alege haine confortabile, care nu freacă excesiv pielea, și urmărește dacă anumite situații îți accentuează simptomele. Dacă reacțiile sunt persistente sau deranjante, evaluarea dermatologică este cea mai bună modalitate de a stabili cauza și tratamentul potrivit.
FOTO: Shutterstock