(P) Lipsa de aer și tusea nu trebuie ignorate. Ce trebuie să știi despre BPOC și astmul sever

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Tusea persistentă, respirația dificilă, senzația de apăsare în piept sau oboseala la efort pot părea simptome obișnuite, mai ales atunci când apar treptat. În unele cazuri însă, acestea pot ascunde boli respiratorii cronice precum BPOC sau astmul sever. Atunci când diagnosticul întârzie, iar boala nu este monitorizată și tratată corespunzător, pot apărea exacerbări, spitalizări repetate și o afectare importantă a calității vieții.

BPOC: de ce este important să recunoști boala la timp

BPOC afectează aproximativ 392 de milioane de persoane la nivel global și este a treia cauză principală de deces, fiind asociată cu aproximativ 3 milioane de decese anual. În România, aproximativ 8,3% din populația generală are un diagnostic de BPOC, iar 74% dintre pacienți sunt pensionari, persoane cu venituri de multe ori limitate. Boala este asociată cu numeroase complicații pulmonare și cardiovasculare, iar episoadele acute de agravare pot afecta profund viața pacienților.

Una dintre cele mai importante probleme în evoluția bolii o reprezintă exacerbările – acele perioade în care simptomele se agravează și care, în unele cazuri, pot necesita spitalizare. Impactul acestora poate depăși nivelul simptomelor respiratorii și poate afecta semnificativ starea generală de sănătate a pacientului. Riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare în primele cinci zile după o exacerbare moderată. O singură exacerbare moderată a fost asociată cu o creștere cu 17% a riscului de deces, iar după două exacerbări moderate într-un interval de un an, riscul de deces crește cu 80%. Mai mult de jumătate dintre pacienții spitalizați din cauza unei exacerbări decedează în primii cinci ani după spitalizare.

Recomandări

(P) HUAWEI WATCH D3: Un ceas cu certificare medicală care asigură 24 de ore de monitorizare…

Boala rară care poate începe cu simptome la rinichi, dar poate afecta creierul și inima

De aceea, recunoașterea din timp a simptomelor și evaluarea medicală sunt esențiale. Identificarea persoanelor aflate la risc, utilizarea mai consecventă a spirometriei și implicarea medicului de familie în depistarea precoce pot contribui la stabilirea mai rapidă a diagnosticului și la inițierea tratamentului potrivit.

Astmul sever: când simptomele ajung să controleze viața de zi cu zi

În cazul astmului sever, problema nu este doar apariția simptomelor, ci și impactul lor asupra vieții de zi cu zi. Senzația de sufocare, respirația șuierătoare, constricția toracică și tusea pot afecta activitățile obișnuite și somnul. Atunci când astmul nu este controlat, pot crește absenteismul, anxietatea și numărul vizitelor la spital. Aproximativ 1 milion de oameni trăiesc cu astm în România, iar între 4 și 10% dintre aceștia se confruntă cu o formă severă a bolii.

Adesea subdiagnosticat și tratat suboptimal, astmul cauzează o povară semnificativă asupra vieții pacienților și familiilor acestora, fiind asociat cu o morbiditate crescută la persoanele de toate vârstele. Simptomele includ senzația de sufocare frecventă, respirație șuierătoare, constricție toracică și tuse, care interferează cu activitățile zilnice și cu somnul. Astmul necontrolat duce la deteriorarea calității vieții pacienților, creșterea absenteismului, anxietate și presiune suplimentară asupra spitalelor, prin internări și vizite repetate.

În România, drumul către un diagnostic corect și un tratament potrivit poate fi lung pentru persoanele cu astm sever. Diagnosticul întârziat, accesul mai dificil la terapiile moderne și folosirea frecventă a corticosteroizilor orali pot face ca boala să fie mai greu de ținut sub control și pot crește riscul unor efecte adverse. Tratamentul trebuie adaptat nevoilor fiecărui pacient și reevaluat atunci când simptomele nu mai sunt bine controlate.

Diagnosticul precoce poate schimba evoluția bolii

Atât în BPOC, cât și în astmul sever, un rol important îl are identificarea precoce a bolii și monitorizarea constantă. Ghidurile internaționale de tratament recomandă o abordare structurată, bazată pe criterii clare de diagnostic și management și, în cazul astmului sever, pe un tratament personalizat, adaptat nevoilor fiecărui pacient.

Pentru pacient, primul pas este să nu ignore simptomele care persistă sau se agravează și să discute cu medicul. Respectarea tratamentului prescris și monitorizarea regulată pot contribui la menținerea bolii sub control și la reducerea riscului de exacerbări.

Dacă simptomele se schimbă sau tratamentul nu mai oferă același control, este important ca pacientul să revină la medic pentru reevaluarea situației și a planului terapeutic.

Surse:

GOLD Report: Global Strategy for the Diagnosis, Management, and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary Disease – https://goldcopd.org/digital-gold-report/

Global Initiative for Asthma – https://ginasthma.org/wp-content/uploads/2020/06/GINA-2020-report_20_06_04-1-wms.pdf