Odată cu venirea toamnei, camerele de gardă pediatrice devin tot mai aglomerate, iar febra sau simptomele ușoare ale unei viroze îi determină pe mulți părinți să meargă direct la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU). Un medic pediatru de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” atrage însă atenția că nu orice episod febril reprezintă o urgență și explică ce pot face părinții atunci când copilul are o stare generală bună.
Oana Mocanu, medic pediatru la Spitalul „Marie Curie”, a relatat pe Facebook cazul unei fetițe de 7 ani care s-a prezentat la UPU cu dureri de cap și senzație de usturime la nivelul nasului. Copila era veselă și aparent într-o stare generală bună. Discuția cu tatăl ei a scos însă la iveală o situație frecvent întâlnită în sezonul virozelor: părinții ajung direct la spital chiar și atunci când simptomele nu indică, cel puțin inițial, o urgență, scrie Adevărul.
Potrivit medicului, o viroză respiratorie durează, în medie, aproximativ o săptămână. Simptomele pot deveni mai intense în zilele 2-3, după care copilul începe, de regulă, să își revină treptat.
Medicamentele administrate în această perioadă au rolul de a ameliora simptomele, însă nu elimină virusul și nu „opresc” boala.
Printre măsurile importante se numără hidratarea, administrarea antitermicelor atunci când sunt indicate și toaleta nazală.
Un aspect care îi îngrijorează frecvent pe părinți este reapariția febrei după administrarea unui antitermic. Pediatrul explică faptul că efectul medicamentului este temporar, astfel încât temperatura poate crește din nou după ce acesta își pierde efectul.
De asemenea, valoarea temperaturii nu indică singură cât de gravă este o infecție. Oana Mocanu subliniază că există viroze care pot provoca febră de 40°C sau chiar mai mult, în timp ce unele infecții bacteriene pot evolua cu febră mai redusă și la intervale mai mari.
Unul dintre cele mai importante aspecte pe care părinții ar trebui să le urmărească este starea generală a copilului, nu doar cifra indicată de termometru.
Dacă micuțul este conștient, se hidratează, urinează normal, răspunde la antitermice și continuă să se joace sau să aibă perioade în care este activ, medicul spune că un consult de urgență poate să nu fie necesar în prima zi de febră.
„De multe ori boala debutează cu febra, iar treptat, de pe o zi pe alta, se adaugă simptome și semne care încep să contureze un diagnostic. În prima zi, e foarte probabil să nu găsim nimic la consult”, explică pediatrul.
În astfel de situații, primul pas poate fi contactarea medicului de familie sau a pediatrului. Dacă starea copilului este bună, consultul poate fi programat în următoarele 2-3 zile, când tabloul clinic poate fi mai clar. În lipsa medicului de familie, pediatrul menționează și telemedicina ca variantă temporară.
În sezonul virozelor, aglomerația din unitățile de primiri urgențe poate însemna câteva ore de așteptare, urmate de timpul necesar pentru consultație și eventualele investigații.
Astfel, un copil care are o problemă minoră poate ajunge să petreacă „jumatate de zi in spital”, potrivit medicului.
Există și un alt motiv pentru care părinții ar trebui să evite, pe cât posibil, UPU atunci când nu este vorba despre o urgență. Într-o sală de așteptare aglomerată, copilul poate intra în contact cu alte persoane bolnave și se poate expune altor virusuri.
„Venirea la UPU pt simptome ușoare crește riscul de infectare cu alte virusuri”, avertizează Oana Mocanu.
Pediatrul face și o precizare importantă în ceea ce privește apelarea serviciului de ambulanță. Febra, chiar și atunci când este mare, nu reprezintă în sine un motiv pentru chemarea ambulanței dacă micuțul este conștient și reacționează normal.
Situația se schimbă însă atunci când apar semne care indică o posibilă urgență, precum convulsiile febrile, pierderea stării de conștiență, lipsa răspunsului la stimuli, privirea fixă sau faptul că micuțul nu reacționează atunci când este strigat.
„Nu chemăm ambulanța pt febră, chiar dacă e mare, chiar dacă nu scade, chiar dacă frisonează”, spune medicul pediatru.
O febră la copil poate fi îngrijorătoare, însă temperatura trebuie evaluată împreună cu starea generală și cu celelalte simptome. În cazul în care copilul este abătut, nu se hidratează, urinează mult mai puțin, este greu de trezit, nu răspunde normal sau apar convulsii ori alte simptome îngrijorătoare, este necesară evaluarea medicală promptă.
Foto cu caracter ilustrativ: Shutterstock