Boala ficatului gras asociată problemelor metabolice poate evolua până la ciroză mult mai devreme decât se credea. Un nou studiu a analizat persoanele care dezvoltă ciroză înainte de vârsta de 50 de ani și a identificat un profil distinct de risc, în care diabetul de tip 2 și predispoziția genetică joacă un rol important.
Cercetarea este prima care definește ciroza cu debut precoce provocată de boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice, cunoscută sub abrevierea MASLD. Rezultatele sunt importante și dintr-un alt motiv: unele dintre instrumentele folosite în prezent pentru evaluarea fibrozei hepatice pot rata o parte dintre pacienții mai tineri care au ajuns deja la ciroză.
MASLD este actuala denumire pentru o formă foarte răspândită de boală hepatică asociată acumulării de grăsime în ficat și prezenței factorilor de risc cardiometabolici.
Pentru multe persoane, acumularea grăsimii în ficat nu duce rapid la complicații severe. În anumite cazuri însă, boala poate progresa, iar în ficat apare fibroza, formarea țesutului cicatricial.
În stadiile avansate, procesul poate ajunge la ciroză, când ficatul este afectat de cicatrizare extinsă, iar structura și funcționarea sa sunt modificate.
De regulă, ciroza este asociată cu vârste mai înaintate. Cercetătorii au vrut însă să înțeleagă de ce unii oameni ajung la acest stadiu înainte de 50 de ani.
Studiul a folosit date provenite de la aproximativ 2.400 de adulți cu MASLD confirmată prin biopsie, înscriși în NASH Clinical Research Network din Statele Unite.
Analiza a arătat că aproximativ 25% dintre cazurile de ciroză identificate în această cohortă au apărut înainte de vârsta de 50 de ani. Cercetătorii au definit această categorie drept ciroză MASLD cu debut precoce.
Rezultatul nu înseamnă că un sfert dintre toate persoanele cu ficat gras vor face ciroză înainte de 50 de ani. Procentul se referă la cazurile de ciroză identificate în populația specifică analizată de cercetători.
Unul dintre principalii factori asociați cu apariția precoce a cirozei a fost diabetul de tip 2. Potrivit cercetătorilor, adulții tineri care ajung la ciroză nu par să fie pur și simplu persoane la care aceeași boală întâlnită la vârste înaintate s-a instalat mai devreme.
Ei prezintă un profil particular, rezultat din interacțiunea dintre factorii metabolici și susceptibilitatea genetică. Obezitatea este un alt element important care trebuie luat în calcul în evaluarea persoanelor mai tinere cu MASLD.
Aceste rezultate nu înseamnă că toate persoanele cu diabet de tip 2 sau obezitate vor dezvolta ciroză. Ele ajută însă la identificarea unei categorii pentru care evaluarea mai atentă a sănătății ficatului poate fi justificată.
Cercetătorii au identificat și o contribuție a factorilor genetici la riscul de ciroză cu debut precoce. Autorii consideră că susceptibilitatea genetică, atunci când se combină cu probleme metabolice precum diabetul de tip 2, poate favoriza progresia mai rapidă către o boală hepatică avansată.
Acest lucru ar putea explica, cel puțin parțial, de ce persoane cu probleme metabolice aparent asemănătoare pot avea evoluții foarte diferite.
Unele pot trăi ani întregi cu MASLD fără să ajungă la ciroză, în timp ce la altele fibroza poate progresa mult mai rapid. Predispoziția genetică nu înseamnă însă că apariția cirozei este inevitabilă.
Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării privește metodele folosite pentru evaluarea fibrozei hepatice. Unele dintre instrumentele non-invazive utilizate în practica medicală includ vârsta pacientului în formula de calcul. În cazul persoanelor tinere, acest lucru poate reduce sensibilitatea testului.
Studiul a constatat că aproape o treime dintre participanții cu ciroză MASLD cu debut precoce aveau scoruri care, conform pragurilor standard, nu ar fi determinat în mod obișnuit efectuarea unor investigații suplimentare.
Cu alte cuvinte, vârsta tânără poate contribui la obținerea unui scor aparent liniștitor, chiar dacă afectarea ficatului este deja avansată.
Autorii consideră că aceste rezultate ar putea contribui la îmbunătățirea strategiilor de screening și la identificarea persoanelor care necesită metode mai precise de evaluare.
O dificultate suplimentară este faptul că ciroza poate rămâne mult timp fără simptome evidente. Manifestările serioase pot apărea abia atunci când boala hepatică este avansată și se dezvoltă complicații.
Din acest motiv, cercetătorii sugerează că adulții mai tineri cu diabet de tip 2, obezitate sau risc genetic crescut ar putea beneficia de o evaluare hepatică mai atentă.
Aceasta nu reprezintă însă o recomandare ca toate persoanele sub 50 de ani să fie investigate pentru ciroză. Studiul încearcă mai degrabă să identifice acele persoane care prezintă un profil de risc suficient de important pentru a necesita o evaluare suplimentară.
Identificarea cirozei are o importanță majoră și din perspectiva cancerului.
Ciroza este un factor important de risc pentru carcinomul hepatocelular, cea mai frecventă formă de cancer hepatic primar. Odată ce un pacient cu risc crescut este identificat, medicii pot decide dacă este necesară supravegherea pentru depistarea precoce a cancerului hepatic.
Pe fondul creșterii obezității și diabetului de tip 2, cercetătorii se așteaptă ca bolile hepatice asociate MASLD să devină tot mai frecvente.
Sursă foto: Shutterstock