Hemoragia digestivă nu este o boală în sine, ci un semn că undeva, de-a lungul tubului digestiv, există o leziune sau o afecțiune care provoacă sângerare. Aceasta poate porni din esofag, stomac, intestinul subțire, colon, rect sau anus și poate varia de la o pierdere mică de sânge, greu de observat, până la o hemoragie masivă care pune viața în pericol.
Uneori semnele sunt evidente: persoana varsă sânge, elimină scaune negre, cu aspect de păcură sau observă sânge roșu în scaun. Alteori pierderea este lentă și ascunsă, iar primele indicii pot fi anemia, oboseala sau slăbiciunea. Tocmai de aceea, identificarea sursei sângerării este esențială pentru alegerea tratamentului potrivit.
Medicii împart hemoragiile digestive în funcție de zona în care se produce sângerarea. Hemoragia digestivă superioară provine din esofag, stomac sau prima parte a duodenului.
Printre cauzele importante se află ulcerul gastric sau duodenal. Ulcerele sunt leziuni ale mucoasei care pot ajunge la un vas de sânge și pot provoca hemoragie. Două dintre cauzele majore ale ulcerului peptic sunt infecția cu Helicobacter pylori și utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul, naproxenul sau aspirina.
Gastrita și esofagita pot provoca, de asemenea, sângerări. O altă cauză este sindromul Mallory-Weiss, în care apar rupturi ale mucoasei în apropierea joncțiunii dintre esofag și stomac, adesea după episoade puternice sau repetate de vărsături.
O situație deosebit de gravă este sângerarea din varicele esofagiene, vene dilatate care apar frecvent în contextul hipertensiunii portale asociate bolilor hepatice avansate.
În hemoragia digestivă inferioară, sursa se găsește de obicei la nivelul colonului, rectului sau anusului. Printre cauze se numără boala diverticulară, hemoroizii, fisurile anale, bolile inflamatorii intestinale, angiodisplaziile, polipii și cancerul colorectal.
Aspectul sângelui poate oferi indicii despre locul hemoragiei, dar nu stabilește singur diagnosticul. Sângele roșu eliminat prin rect provine frecvent din partea inferioară a tubului digestiv. Totuși, o hemoragie digestivă superioară foarte abundentă poate determina și ea eliminarea rapidă de sânge roșu prin rect.
Scaunul negru, lucios și asemănător păcurii, numit melenă, indică de regulă o sângerare din tractul gastrointestinal superior, deoarece sângele este modificat în timpul trecerii prin tubul digestiv.
Antiinflamatoarele nesteroidiene pot deteriora mecanismele de protecție ale mucoasei digestive și sunt asociate cu ulcere și hemoragii. Aspirina și medicamentele care influențează funcția trombocitelor pot favoriza sau agrava sângerarea.
Anticoagulantele pot, la rândul lor, face ca o hemoragie să fie mai severă. Riscul poate fi mai mare și în cazul persoanelor cu boli hepatice cronice sau tulburări ale coagulării.
Acest lucru nu înseamnă că un anticoagulant sau un antiagregant prescris trebuie întrerupt din proprie inițiativă. Modificarea tratamentului trebuie decisă de medic, în funcție de cauza hemoragiei și de riscurile individuale ale pacientului.
Investigațiile sunt alese în funcție de simptome și de locul în care este suspectată sângerarea. Analizele de sânge pot arăta cât de importantă este pierderea și dacă a apărut anemia.
În hemoragiile digestive superioare, una dintre investigațiile esențiale este endoscopia digestivă superioară. Pentru sângerările provenite din colon poate fi necesară colonoscopia. În anumite situații sunt folosite investigații imagistice, inclusiv angiografia sau angiografia CT.
Avantajul endoscopiei este că medicul poate uneori să descopere sursa hemoragiei și să o trateze în cadrul aceleiași proceduri.
Tratamentul depinde de cantitatea de sânge pierdută, localizarea hemoragiei și cauza acesteia. În cazul unei sângerări importante, prima prioritate este stabilizarea pacientului. Pot fi necesare administrarea intravenoasă de lichide și, în anumite situații, transfuzia de sânge.
Endoscopic, medicii pot opri hemoragia prin diferite tehnici: aplicarea unor clipuri, coagularea vasului care sângerează, injectarea anumitor substanțe sau utilizarea unor pulberi ori geluri hemostatice.
În cazul ulcerelor, tratamentul poate include inhibitori ai pompei de protoni, medicamente care reduc secreția de acid gastric. Dacă este prezentă infecția cu Helicobacter pylori, aceasta trebuie tratată corespunzător pentru a reduce riscul de recidivă a ulcerului.
Pentru hemoragia produsă de varice esofagiene sunt necesare tratamente specifice, care pot include medicamente și proceduri endoscopice precum ligaturarea varicelor.
Dacă endoscopia nu reușește să controleze hemoragia, poate fi necesară angiografia cu embolizarea vasului responsabil. În anumite cazuri se ajunge la intervenție chirurgicală.
Vărsăturile cu sânge, scaunele negre ca păcura sau eliminarea unei cantități importante de sânge prin rect trebuie evaluate medical rapid. O pierdere mare de sânge poate determina scăderea tensiunii arteriale și poate evolua către șoc.
Amețeala severă, leșinul, pulsul rapid, slăbiciunea marcată, confuzia sau pierderea stării de conștiență asociate unei posibile hemoragii reprezintă semne de alarmă.
Chiar și pierderile mici, dar repetate, nu trebuie ignorate. O hemoragie cronică poate produce anemie și poate fi uneori primul semn al unei afecțiuni digestive care necesită tratament.
Sursă foto: Shutterstock